dunarea de jos 105 bt.pmd - Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati

pictură, Muzeul de Artă, Buzău; 2006-2007, Salonul Naţional
de Artă, Parlamentul României, Sala „Constantin Brâncuşi”;
2007, „Artişti bucureşteni de origine moldoveană şi
dobrogeană”, Galeria Apollo, Bucureşti; 2010, Expoziţia
„Promoţia 1980”, Galeria Galateca, Bucureşti (expune alături de
pictorii Vasile Aionesei, Constantin Daradici, Ana Maria
Dragomir, Corneliu Ionescu, Mihail Lujanschi, Dan Nistor, Luiza
Patriciu şi Ioan Popa). Între 1984-1987 a realizat lucrări de pictură
în stil modern şi flamand, precum şi artă decorativă în cadrul
Muzeului Palatului Cotroceni. Între 1989-1991 a executat lucrări
de grafică publicitară şi desen arheologic pentru publicaţii de
specialitate în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României,
Bucureşti. A făcut şi ilustraţie de carte („Yugoslavia Dream”,
„Buzunare cu grâu”, ambele de Ştefan Mitroi, „Povestiri din
Georgia” de Zaira Samharadze etc). Are lucrări în colecţii de
stat şi particulare din România, Austria, Canada, Elveţia, Franţa,
Germania, Grecia, Israel, Italia, Liban, S.U.A.
O lume mirifică ne întâmpină în pictura Marianei Gavrilă-
Vesa, o lume nu coborâtă din basme şi nici din nu ştim ce
teritorii cosmice, ci una provenită din realitatea ce ne înconjoară,
dar pe care artista o receptează într-un fel personal, o ridică la
rangul de metaforă şi simbol, îi dă noi înţelesuri, îi conferă
frumuseţea şi harul emoţional al fiinţei sale interioare. Flori,
scaieţi, pene de păun, arbori, pomi fructiferi, case, peisaje de
munte, piscuri golaşe, prăpăstii, stânci, balerine graţioase
proiectate pe fundaluri decorative sunt motive care populează
lucrările sale. Organizările compoziţionale sunt simple, reduse
la esenţial. Pictoriţa construieşte cu răbdare, meticulos, culorile
nu sunt explozive, pasta este aşezată în tuşe de o dinamică
surprinzătoare. Mariana Gavrilă-Vesa este un temperament liric,
datele concrete ale realităţii sunt trecute prin filtrul gândirii şi
sensibilităţii sale, iar rezultatul este o pictură de calitate, sinceră,
în care poezia este atributul precumpănitor, constatat chiar de
la primul contact cu arta sa. Nu întâmplător s-a spus că picturile
sale cu tematică fitomorfă ar putea constitui modele pentru
imprimeuri. Uneori, unele simboluri din tablourile Marianei
Gavrilă-Vesa sunt de natură religioasă, altele sunt expresii ale
unei lumi fabuloase sau echivalenţe plastice ale fascinaţiei
artistei în faţa creaţiei divinităţii. Referindu-se la opera sa,
criticul Adrian Silvan Ionescu arăta că „lecţia picturii japoneze,
filtrată prin sensibilitatea impresioniştilor şi a decoratorilor Art
Nouveau, se simte pregnant” în lucrările artistei, iar Gelu Trif
arăta că pastelurile, acuarelele şi picturile în ulei ale acesteia se
disting prin „capacitatea de a transmite stări emoţionale şi
deplina proprietate asupra culorilor”, subliniind în acelaşi timp
„apropierea picturii acesteia de poezie şi muzică, uşurinţa
vizibilă cu care pictoriţa străbate drumul spre esenţe”, ca şi
„stăruinţa ei de a-şi întemeia creaţia pe „o perfectă
stâpânire a desenului”.
Bibl.: Alexandru Cebuc, Vasile Florea, Negoiţă Lăptoiu,
Enciclopedia artiştilor români contemporani, vol. V, Editura
Arc 2000, Bucureşti, 2003; Năstasă Forţu, Orizonturi artistice
contemporane, Editura Pan Europe, Iaşi, 2006; Corneliu Stoica,
Dicţionar al artiştilor plastici gălăţeni, Editura Terra,
Focşani, 2007; Valentin Ciucă, Un secol de arte frumoase în
Moldova, Editura Art XXI, Iaşi, 2009.
Corneliu Stoica
Inorog
Aqua
Maternitate
Materie şi
spirit
MMX
45