Descarca - Universitatea de Medicina si Farmacie

More documents

Recommendations

Info

Caverna canceroasă – în masa tumorală se produc tulburări ischemice care au ca urmare necroza unei porţiuni din tumoră. Porţiunea sfacelată se fluidifică şi se elimină pe cale bronşică; în locul produsului eliminat apare caverna prin intrarea aerului. Caverna canceroasă se caracterizează prin aceea că are conturul interior anfractuos datorită mugurilor care tind să o umple şi peretele gros, contur extern infiltrativ. Figura 96. Caverna canceroasă Transparenţa ei este neomogenă datorită mugurilor tumorali care se proiectează ortograd. Pereţii cavernei pot fi constituiţi dintr-un strat gros de ţesut tumoral, care determină un cadru opac în jurul transparenţei cavitare realizând caverna cu chenar. Metastazele cancerului bronşic se produc pe cale limfatică sau hematogenă în creier, în oasele plate şi coloană, ficat şi glandele suprarenale precum şi la plămânul contralateral. Diagnosticul diferenţial al cancerului bronşic Limfangita carcinomatoasă: staza pulmonară, EPA, insuficienţa inimii stângi, hiperemia pulmonară, diseminarea hematogenă tuberculoasă, virozele cu determinări pulmonare, histoplasmoza, leucemia, pneumoconioze, fibroza pulmonară sistematizată, sarcoidoza, atelectazia discoidală Fleschner. Cancerul bronşic periferic: tumori pulmonare benigne, toate procesele care dau opacitate rotundă unică. Lobita canceroasă: pneumonia franca lobară, atelectazia pulmonară, lobita fibroasă retractilă, fibrotoraxul, sindromul de lob mediu, aplazia pulmonară, sechestraţia pulmonară, tuberculoza pulmonară, pneumonii nespecifice, infarctul pulmonar, infecţia cu fungi, sifilisul, procese inhalatorii, obstrucţia bronşică prin dop de mucus, pneumonia lipidică. Cancerul bronşic periferic escavat cu perete gros (caverna în chenar): tumori pulmonare benigne escavate, metastaze pulmonare hematogene escavate, silicom escavat, angeita necrozantă WEGENER escavată, sarcoidoza pulmonară escavată, abcesul golit, caverna TB parţial umplută. Cancerul bronşic central cu/sau fără adenopatie hilară: adenopatia TBC, adenopatiile din pneumonia francă lobară, bronhopneumonia nespecifică, stafilococie etc., adenoviroze, histoplasmoza, limfosarcomul, sarcomatoza generalizată Kundrat, boala Hodgkin, leucemia, procese inhalatorii, silicoza, alveolita alergică, sarcoidoza, limfomul giganto-folicular Brill-Symmens, boala Hamman-Rich, histiocitoza X, hemosideroza idiopatică, mucoviscodoza. 100
B. SARCOMUL PULMONAR PRIMITIV Are originea în ţesutul conjunctiv, este o formă rară reprezentând în majoritatea cazurilor extensia în plămân a sarcoamelor mediastinale. Primitiv pulmonar poate fi, din punct de vedere histologic: limfosarcom, reticulosarcom, fibrosarcom, mixisarcom. Radiologic, apare ca o opacitate omogenă, rotund-ovalară, intensitate costală, contur net, fără semne de obstrucţie bronşică sau vasculară (pe care le împinge). Limfosarcomul este foarte radiosensibil (3000-5000R), dar recidivează precoce (faţă de reticulosarcom sau fibrosarcom). Diagnosticul diferenţial se face cu toate opacităţile rotunde, unice. C. TUMORILE PULMONARE SECUNDARE (METASTAZE) Pe cale sanguină sau limfatică pot metastaza în plămân apoape toate tumorile primitive din alte organe: osteosarcomul, cancerul de sân, de tiroidă, de prostată, seminomul, melanomul şi altele. După modul cum se împrăştie matastazele în organism, se descriu trei tipuri de metastaze: tipul cav; tipul port; tipul pulmonar. În tipul cav, celulele tumorale, ajung prin venele cave, în inima dreaptă, iar plămânul este primul filtru unde se pot opri aceste celule. În tipul port, care este propriu organelor tubului digestiv, celulele tumorale, prin vena portă, ajung la ficat, care este primul filtru, apoi trec prin inima dreaptă în plămân, al doilea filtru, şi numai după ce au trecut prin inima stângă, sunt răspândite în restul organismului care formează al treilea filtru. În tipul pulmonar, metastazele pleacă de la un cancer bronşic şi se dezvoltă tot în plămân. În raport cu forma metastazelor, în plămân pot apărea următoarele forme de metastaze: forma nodulară, forma miliară, forma mediastinală, forma de limfangită carcinomatoasă, forma mixtă. Forma nodulară este caracterizată prin existenţa unor opacităţi multiple (5-30 şi mai multe) de formă rotundă, cu mărimea variabilă de la câţiva milimetri la câţiva centimetri, la început izolate apoi confluează. Figura 97. Metastaze pulmonare – forma nodulară Forma miliară constă în existenţa a numeroase opacităţi micronodulare, diseminate pe ambele câmpuri pulmonare, asemănătoare cu granulia TBC. 101
Page 1 and 2:
Alina Adriana Feiler Ana-Maria Ungu
Page 3 and 4:
3 C U P R I N S O scurtă istorie a
Page 5 and 6:
5.2 Modificari ale pozitiei diafrag
Page 7 and 8:
Atelierul lui Conrad Röntgen 7
Page 9 and 10:
Tubul de raze X, care se întrebuin
Page 11 and 12:
- cu aer; - la unele tuburi, anodul
Page 13 and 14:
Cu cât viteza electronilor din fas
Page 15 and 16:
Fenomenele de luminescenţă pe car
Page 17 and 18:
Ele modifică conductibilitatea uno
Page 19 and 20:
Figura 5. Mărirea imaginii radiogr
Page 21 and 22:
Dacă se roteşte bolnavul sau se d
Page 23 and 24:
Riscurile genetice trebuie consider
Page 25 and 26:
- evidenţiază leziuni mici; - ima
Page 27 and 28:
În continuare, filmul este introdu
Page 29 and 30:
Figura 9. Principiul tomografiei co
Page 31 and 32:
Prin măsurarea timpului de la tran
Page 33 and 34:
2.1.6 IMAGISTICA prin REZONANŢĂ M
Page 35 and 36:
Uneori pot fi asociate ambele tipur
Page 37 and 38:
înainte în contact cu ecranul. Î
Page 39 and 40:
Figura 16. Imagine toracică comput
Page 41 and 42:
Scheletul cutiei toracice Arcurile
Page 43 and 44:
Unitatea fiziologică constă în f
Page 45 and 46:
primul caz apar voalul şi opacită
Page 47 and 48:
Figura 24. Imagini hipertransparent
Page 49 and 50: Figura 27. Chist aeric gigant, drea
Page 51 and 52: Boala astmatică Este un sindrom cu
Page 53 and 54: traheei redevine normal dar, în pl
Page 55 and 56: Diagnosticul de certitudine se pune
Page 57 and 58: Figura 39. Pneumonie lobară medie
Page 59 and 60: 3.4.3.2 BRONHOPNEUMONIA sau PNEUMON
Page 61 and 62: Figura 45. Bronhopneumonie, aspect
Page 63 and 64: Figura 47. Pneumonie interstiţial
Page 65 and 66: - supuraţiile de origine pulmonar
Page 67 and 68: Figura 51. Abces pulmonar, aspect C
Page 69 and 70: - În ţările cu endemie TBC ridic
Page 71 and 72: Figura 54. Calcificări ganglionare
Page 73 and 74: Figura 56. Bronhopneumonie miliară
Page 75 and 76: Figura 59. Infiltrat tuberculos sub
Page 77 and 78: Figura 62. Cavernă TBC subclavicul
Page 79 and 80: Figura 66. Fibrotorax posttuberculo
Page 81 and 82: 3.4.4.4 PLĂMÂNUL OPERAT POST TBC
Page 83 and 84: Figura 73. Micetomul Caracteristica
Page 85 and 86: contur: net, dar care poate deveni
Page 87 and 88: Figura 77. Cisticercoza pulmonară
Page 89 and 90: În general, majoritatea autorilor
Page 91 and 92: Figura 82. Ganglioni în „coajă
Page 93 and 94: Lipomul Este cel mai frecvent endob
Page 95 and 96: Figura 85. Modificări atelectatice
Page 97 and 98: 3. Cancerul lobar şi pneumonia can
Page 99: Figura 93. Cancer bronhopulmonar pe
Page 103 and 104: 3.4.9 BOLILE PLEUREI Seroasa pleura
Page 105 and 106: În multe cazuri, curba lui Damoise
Page 107 and 108: Figura 107. Pleurezie închistată
Page 109 and 110: Corticopleurita asociază, pe lâng
Page 111 and 112: Există o formă aparte: pneumotora
Page 113 and 114: Figura 115. Pahipleurită Pot apăr
Page 115 and 116: Figura 116. Herniere cervicală a p
Page 117 and 118: Diagnosticul diferenţial se face c
Page 119 and 120: Figura 119. Hipertrofia de timus As
Page 121 and 122: 4.2.3 CHISTURILE MEDIASTINALE La ni
Page 123 and 124: Figura 127. Limfogranulomatoză mal
Page 125 and 126: 5. Metastazele ganglionare Ganglion
Page 127 and 128: Figura 132. Neurinom, aspect I.R.M.
Page 129 and 130: CAPITOLUL 5 DIAGNOSTICUL RADIOIMAGI
Page 131 and 132: denumirea de paralizie diafragmatic
Page 133 and 134: Figura 139. Hernia diafragmatică c
Page 135 and 136: CAPITOLUL 6 DIAGNOSTICUL RADIOIMAGI
Page 137 and 138: Figura 143. Angiocardiografia În c
Page 139 and 140: Arteriografia vaselor periferice es
Page 141 and 142: Figura 150. Flebografii periferice
Page 143 and 144: Poziţiile oblice sunt: - oblică a
Page 145 and 146: În afara acestor diametre pentru m
Page 147 and 148: Cordul orizontalizat - se întâlne
Page 149 and 150: 6.5 VALVULOPATII VALVULOPATIILE MI
Page 151 and 152:
Figura 161. Modificările în circu
Page 153 and 154:
3. Boala mitrală Reprezintă o aso
Page 155 and 156:
Aspectul radiologic este caracteriz
Page 157 and 158:
6.7 AFECŢIUNILE PERICARDULUI Revă
Page 159 and 160:
Figura 173. Hidropneumopericard Rad
Page 161 and 162:
Figura 175. Semnul Rossler Modific
Page 163 and 164:
Figura 179. Tetralogia Fallot - ang
Page 165 and 166:
Figura 183. Anevrism aortă abdomin
Page 167 and 168:
AFECŢIUNILE VENELOR Flebografia es
Page 169:
B I B L I O G R A F I E 1. Curs de
show all

Descarca - Universitatea de Medicina si Farmacie

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?