06.07.2013 Views

După 20 de ani - Centre Roumain de Strasbourg

După 20 de ani - Centre Roumain de Strasbourg

După 20 de ani - Centre Roumain de Strasbourg

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Austria şi artistul plastic<br />

Teodor Buzu din Cehia.<br />

Cei doi artişti au surprins<br />

în lucrări <strong>de</strong> grafică,<br />

acuarelă, ulei şi fotografie<br />

aspecte din călătoriile<br />

lor în România, lucrări<br />

realizate în ultimii doi <strong>ani</strong>.<br />

Expoziția este prezentată<br />

publicului în premieră şi<br />

va fi <strong>de</strong>schisă spre vizitare<br />

până în 19 ianuarie <strong>20</strong>10.<br />

Anglická 26, Praha 2,<br />

1<strong>20</strong> 00<br />

ROMA<br />

EXPOZIȚIE/EXPOSITION<br />

„Mostra <strong>de</strong>i 100 presepi”<br />

Realizarea „Ieslei lui Iisus”<br />

este o tradiție italiană<br />

antică, o tradiție care<br />

datează încă din secolul<br />

XIII și care pregătește calea<br />

către ziua nașterii Fiului<br />

lui Dumnezeu în trup<br />

omenesc. Reconstruirea<br />

ieslei lui Iisus, a adorãrii<br />

magilor, evocarea stelei ce<br />

i-a călăuzit <strong>de</strong>vine astfel un<br />

mod <strong>de</strong> a trăi și aprofunda<br />

misterul Crăciunului, iar<br />

realizarea acesteia nu se<br />

pier<strong>de</strong>, așadar, în funcții pur<br />

<strong>de</strong>corative, ci afirmă valori<br />

importante cum ar fi familia<br />

și pacea.<br />

Fiind una dintre cele mai<br />

populare și mai îndrăgite<br />

tradiții italiene, ca în<br />

fiecare an din 1976 încoace<br />

se <strong>de</strong>sfășoară la Roma<br />

faimoasa „Mostra <strong>de</strong>i 100<br />

presepi”, expoziția celor o<br />

sută <strong>de</strong> iesle ale lui Iisus,<br />

acesta fiind numărul lor la<br />

prima ediție a expoziției.<br />

În acest an vor fi expuse<br />

în spațiile Sălii Bramante,<br />

adiacente bazilicii Santa<br />

Maria <strong>de</strong>l Popolo (situată<br />

în chiar inima Romei, în<br />

faimoasa Piazza <strong>de</strong>l Popolo)<br />

165 <strong>de</strong> iesle. Acestea provin<br />

din muzee și colecții private<br />

italiene, sunt realizate<br />

<strong>de</strong> artiști, artiz<strong>ani</strong>, școli,<br />

asociații culturale din<br />

Italia și din diferite țări ale<br />

Europei, Americii Latine<br />

și Asiei. În acest context<br />

atât <strong>de</strong> intens afirmat<br />

<strong>de</strong> creștinismul catolic,<br />

Acca<strong>de</strong>mia di Rom<strong>ani</strong>a<br />

propune publicului spre<br />

vizionare unsprezece<br />

icoane românești inspirate<br />

din tema Nativității.<br />

Icoanele provin din colecții<br />

private din Roma sau<br />

sunt semnate <strong>de</strong> artistul<br />

Constantin Udroiu, unul<br />

dintre cei mai renumiți<br />

ambasadori ai icoanei<br />

ortodoxe în spațiul italian.<br />

STOCKHOLM<br />

TEATRU/THEATRE<br />

„Scaunele” d'Eugène<br />

Ionesco<br />

O colaborare între Institutul<br />

Cultural Român <strong>de</strong> la<br />

Stockholm şi Strindbergs<br />

Intima Teater aduce pe<br />

scena sue<strong>de</strong>ză o nouă<br />

versiune a Scaunelor lui<br />

Eugène Ionesco. Traducerea<br />

în sue<strong>de</strong>ză și regia sunt<br />

semnate <strong>de</strong> Hannes Meidal.<br />

Actori - Hannes Meidal şi<br />

Anna Pettersson<br />

26 noiembrie/novembre<br />

<strong>20</strong>09 - 16 <strong>de</strong>cembrie/<br />

décembre <strong>20</strong>10 au<br />

Strindbergs Intima Teater,<br />

Barnhusgatan <strong>20</strong>, Stockholm<br />

WIEN<br />

EXPOZIȚIE/EXPOSITION<br />

Cel ce se pe<strong>de</strong>pseşte singur<br />

- Ştefan Bertalan, Florin<br />

Mitroi, Ion Grigorescu –<br />

Arta şi România în <strong>ani</strong>i<br />

'80-'90<br />

Cel ce se pe<strong>de</strong>pseşte<br />

singur este o expoziție<br />

părtinitoare, eliptică şi<br />

voit provocatoare. Este<br />

până la ora actuală singura<br />

expoziție <strong>de</strong>dicată celei mai<br />

dramatice şi mai obscure<br />

perioa<strong>de</strong> din istoria<br />

României recente.<br />

Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> marea<br />

masă a artiştilor autohtoni<br />

care s-au repliat pe poziții<br />

diferite după 1989, cei<br />

trei artişti atipici, excesivi<br />

şi radicali în m<strong>ani</strong>festările<br />

lor <strong>de</strong> disensiune - Ştefan<br />

Bertalan, Florin Mitroi şi Ion<br />

Grigorescu - şi-au continuat<br />

nebătut parcursul anterior,<br />

menținând o pilduitoare<br />

consecvență tematică,<br />

i<strong>de</strong>atică şi artistică.<br />

<strong>20</strong> noiembrie/novembre<br />

<strong>20</strong>09 – 28 februarie/février<br />

<strong>20</strong>10<br />

Argentinierstrasse 39, 1040<br />

Viena<br />

ARTĂ/ART<br />

BIENALA DE ARTA DE LA VENEZIA/<br />

BIENNALE D'ART DE VENISE<br />

Opera necunoscută a lui Barbu<br />

Fundoianu, alias Benjamin Fondane, este<br />

actualmente restitutită la Paris printr-o<br />

expoziție eveniment<br />

Le Mémorial <strong>de</strong> la Shoah (Memorialul<br />

Holocaustului) din Paris, în colaborare cu<br />

Institutul Cultural Român și Societatea<br />

<strong>de</strong> Studii Benjamin Fondane, consacră<br />

o amplă și tulburătoare expoziție operei<br />

necunoscute a lui Barbu Fundoianu -<br />

poet, eseist, cineast, critic literar, filozof<br />

evreu născut în România în 1898, stabilit<br />

la Paris în 1923. La 65 <strong>de</strong> <strong>ani</strong> <strong>de</strong> la<br />

<strong>de</strong>portarea sa la Auschwitz, intelectuali<br />

și literați francezi și români îl omagiază<br />

la Paris printr-un ciclu <strong>de</strong> conferințe care<br />

vorbesc <strong>de</strong>spre fecunditatea unei opere<br />

proteiforme, a<strong>de</strong>sea ignorată.<br />

Legăturile lui Benjamin Fondane (Barbu<br />

Fundoianu) cu mișcările avangar<strong>de</strong>i<br />

române și franceze au fost evocate<br />

în cadrul unor conferințe la care au<br />

participat literații Mircea Martin, Ion Pop,<br />

Petre Răileanu, Irina Carabaș, Magda<br />

Cârneci. Deși simpatizant al avangar<strong>de</strong>i,<br />

Barbu Fundoianu n-a a<strong>de</strong>rat la spiritul<br />

contestatar și estetizant al acestui curent,<br />

ci s-a investit într-o operă personală, cu<br />

ambiția <strong>de</strong> a exersa poezia ca artă <strong>de</strong> a<br />

trăi.<br />

Expoziția „Benjamin Fondane - poète,<br />

essayiste, cinéaste et philosophe”<br />

Agenda cultural"<br />

Roum<strong>ani</strong>e-Paris-Auschwitz, 1898-1944,<br />

<strong>de</strong>schisă până pe 31 ianuarie <strong>20</strong>10 la<br />

Memorialul Holocaustului din Paris,<br />

prezintă portrete ale scriitorului realizate<br />

<strong>de</strong> Brauner, Man Ray sau Brâncuși,<br />

corespon<strong>de</strong>nța sa cu Tristan Tzara,<br />

Artaud, Sernet, Emil Cioran, fotografii,<br />

poeme și alte documente menite să<br />

contureze opera revoltată și <strong>de</strong>stinul<br />

tragic ale unui spirit subtil, obsedat <strong>de</strong><br />

libertate. În urma unui <strong>de</strong>nunț, Benjamin<br />

Fondane a fost <strong>de</strong>portat la Auschwitz,<br />

un<strong>de</strong> a fost asasinat în octombrie 1944.<br />

Cea <strong>de</strong>-a 53a Bienală <strong>de</strong> la Venezia și-a<br />

<strong>de</strong>schis porțile în 7 iunie și rămâne <strong>de</strong>schisă<br />

publicului până în 22 noiembrie, în fiecare<br />

zi <strong>de</strong> la 10 h la 18 h. Giardini închis lunea și<br />

Arsenal închis marțea. Tarif - 18 €.<br />

www.labiennale.org<br />

Agenda culturel

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!