Curs complet PDF - OvidiusMD

More documents

Recommendations

Info

CAP XII - Asistarea Mecanica a Circulatiei – Marian GASPAR 12. 1. Istoricul Asistarii Mecanice a Circulatiei Necesitatea sustinerii mecanice a cordului a aparut odata cu introducrea circulatiei extracorporeale in abordarea patologiei cardiace pe cord deschis. In 1953, J. Gibbon, foloseste pentru prima data in practica chirurgicala masina cord-plaman pentru repararea unui defect interatrial. Aproximativ 5% din pacientii operati pe cord necesita sustinere mecanica, pentru depasirea perioadei critice de dupa pompa, pana la ameliorarea functiei deprimate a cordului sau pana la transplantul cardiac. Tentativa de a inlocui cordul cu o inima mecanica a preocupat cercetatorii inca dinainte de operatiile pe cord deschis, cel putin experimental in 1937, Demikhov, implanteaza prima inima artificiala la caine. Introducere. Incidenta insuficentei cardiace a crescut atat datorita procesului de inbatranire cat si prin metodele tot mai eficente de tratament, prin cresterea sperantei de viata la pacientii cardiaci (coronarieni, valvulari, congenitali). Astfel ca multi dintre ei ajung in stadiul de insuficenta cardiaca end-stage, care are ca singura metoda eficenta de tratament transplantul cardiac. Dar numarul mic de donatori nu poate acoperi aceste nevoi astfel ca multi ajung sa fie sustinuti pe perioade variabile de timp de device-uri mecanice in asteptarea unui transplant sau de recuperare a functiei cardiace. 12. 2. Indicatiile majore ale asistarii mecanice a circulatiei Exista doua categorii principale de pacienti care au nevoie de AMC: a) – cei de la care se asteapta o recuperare a functiei cardiace temporar pierduta, b) - cei care se decompenseaza pe lista de asteptarea a unui transplant cardiac. 12. 3. Balonul de Contrapulsatie Intraaortica. (BCI) Reprezinta cel mai simplu mod de sustinere a cordului aflat in depresie de contractilitate, pe o perioada scurta de ore sau zile, ce poate fi instalat chiar si in afara sali de operatie, in salile de cateterism cardiac, in serviciile de ambulanta specializate. Prezentarea tehnica. Aparatul consta dintr-o consola mobila computerizata care afiseaza parametrii hemodinamici si controleaza frecventa si amplitudinea umplerii unei camere de poliuretan, inserata in aorta toracica descendenta. Balonul propriu-zis este atasat la capatul unui cateter de dimensiuni cuprinse intre 7 – 12 French, cu un volum de umplere cu heliu, de 4- 40 ml, (ales in functie de dimensiunea pacientului, adult sau copil). Efectele hemodinamice ale balonului de contrapulsatie. Balonul este introdus prin punctia arterei femurale, pana in aorta toracica descendenta, la 2-4 cm sub originea arterie subclaviculare stangi. Sincronizarea cu ECG pacientului asigura inceperea gonflarii odata cu inchiderea valvei aortice (diastola ventriculara) si deflatia sa, imediat inaintea inceperii sistolei ventriculare. Prin aceasta se asigura o reducere a muncii ventriculului stang si cresterea fluxului coronarian. Astfel VS, isi reduce post sarcina, munca ritmica, pana la refacerea capacitatii contractile deprimate. Cu ajutorul balonului de contrapulsatie, debitul cardiac creste cu aproximativ 20%. Indicatiile IABP Criteriile de sustinere mecanica a circulatiei sant obiectivizate de monitorizarea pacientului, care prezinta o presiune sanguina sistolica sub 90 mmHg, indexul cardiac este redus sub 2 1
L/min/m2, presiunea in atriul drept sau stang este peste 20 mmHg, iar debitul urinar este redus sub 20 ml/h, cu toate mijloacele maximale de sustinere farmacologica. Aceata configuratie hemodinamica poate fi intalinita in: • insuficenta ventriculara satnga dupa CEC. • socul cardiogen dupa infarctul miocardic acut. • sustinerea cordului in procedurile de angioplastie la pacientii instabili hemodinamic. • angina pectorala instalila, refractara la terapie complexa. • preoperativ la pacientii instabili hemodinamic. • contuzia cardiaca. • candidatii pentru transplantul cardiac, care devin instabili. Este contraindicat la pacientii cu disectie aortica si la cei cu regurgitare valvulara aortica. Complicatiile Complicatii pot apare atat datorita manevrelor de insertie cat si de utilizare a BCI, pana la 20%. Dintre acestea cele vasculare, locale la nivelul de punctie; ischemie acuta a membrului inferior, (prin tromboza, embolie, disectie, hematom), necesita rezolvare chirurgicala, infectie, lezarea nervului femural sau pe traiectul de avansare a cateterului, artere iliace, aorta abdominala, aorta toracica, de asemenaea : disectii, embolii distale, ischemie viscerala, care pot fi severe sau chiar fatale. Aceste complicatii apar in special la pacientii care prezinta si leziuni vasculare asociate. Trebuie recunoscute la timp si rezolvate corect. BCI, este mentinut pana la refacerea functiei contractile, cateva ore sau zile, dupa care se reduce treptat, si se opreste cand stabilitatea hemodinamica o permite. 12. 4. Extracorporeal Membrane Oxigenation (ECMO). Definitie. ECMO este o procedura speciala de sustinere a functiei pulmonare si cardiace cu ajutorul pompei de circulatie extracorporeala. Este folosita in special la nou nascuti si copii cu afectare pulmonara severa dar si la adulti cu insuficenta cardiorespiratorie. Scopul acestei metode este de a asigura un suport mecanic functiei ventilatorii de oxigenare a sangelui si indepartarea excesului de CO2 si prin aceasta de ameliorare si a functiei cardiace. ECMO ajuta plamanul si cordul pe perioada critica prin preluarea partiala a functiei acestora, dar nu se adreseaza direct bolii de baza. Prezentare tehnica. ECMO se compune din: o pompa centrifugala mobila ce regleaza parametrii hemodinamici (debit, volum, temperatura sangelui), oxigenatorul si tubulatura ce conecteaza canulele speciale inserate in sistemul arterial si venos al pacientului. Exista doua tipuri de ECMO: veno-arterial care suporta plamanii si cordul si veno-venos care suporta doar functia pulmonara. Tabel. Indicatiile folosirii ECMO ___________________________________________________________________________ • sindromul de detresa respiratorie al copilului si adultului • hipertensiunea pulmonara severa • aspiratia de meconiu la nastere • insuficenta respiratorie severa cauzata de traumatisme, embolii sau infectii • disfunctia miocardica postoperatorie (coronarieni, valvulari, congenitali, posttransplant. • Soc cardiogen postprocedural la angioplastii • Intoxicatiile severe _______________________________________________________________________ 2
Page 1 and 2:
CONF. DR. MARIAN GASPAR CHIRURGIE C
Page 3 and 4:
PROF. DR. MARIAN GASPAR DOCTOR IN M
Page 5 and 6:
CAP V - CARDIOPATIILE CONGENITALE -
Page 7 and 8:
CAP I - ANESTEZIA IN CHIRURGIA CARD
Page 9 and 10:
Monitorizarea are un rol important
Page 11 and 12:
• Preanestezia. Preanestezia incl
Page 13 and 14:
Regurgitarea aortica acuta poate ca
Page 15 and 16:
• Protectia miocardului in timpul
Page 17 and 18:
5. Perioada postoperatorie imediata
Page 19 and 20:
In 1955 DeWall si Lillehei, lucrand
Page 21 and 22:
Efectul anticoagulant al heparinei
Page 23 and 24:
• Pompa cu role - este cea mai ut
Page 25 and 26:
umple cu priming întregul sistem a
Page 27 and 28:
• Oprirea circulaţiei în hipote
Page 29 and 30:
Cu traiect la suprafata sau uneori
Page 31 and 32:
Clasa III Clasa IV pe timp rece, la
Page 33 and 34:
intervenit in evolutia naturala in
Page 35 and 36:
ateriei de teste care sa aduca info
Page 37 and 38:
Fig. Sistemul operator robotizat in
Page 39 and 40:
cardiochirurgicale şi anestezice;
Page 41 and 42:
altfel redusa la cativa ani. Cele m
Page 43 and 44:
• Asocierea bolii coronariene •
Page 45 and 46:
Tratamentul Medical Pacientii asimp
Page 47 and 48:
Fiziopatologie. In mod normal orifi
Page 49 and 50:
) - Comisurotomia instrumentara pe
Page 51 and 52:
Evolutia naturala. Prognosticul ace
Page 53 and 54:
ale protezei. Ca si in cazul valvei
Page 55 and 56:
a) - Caracteristiciile hemodinamice
Page 57 and 58:
Fig. Valve biologice din pericard b
Page 59 and 60:
Arterele ombilicale - sunt doua vas
Page 61 and 62:
5. 3. DIAGNOSTICUL CLINIC SI PARACL
Page 63 and 64:
daca pastreaza sarcina sau nu. De a
Page 65 and 66:
- Shuntul Central Potts - conecteaz
Page 67 and 68:
5. 6. DEFECTUL SEPTAL INTERATRIAL (
Page 69 and 70:
• Chirurgical - Conventional se f
Page 71 and 72:
Fig. Rx toaracic in DSV cu cardiome
Page 73 and 74:
• Mortalitatea perioperatorie se
Page 75 and 76:
• Tratamentul Profilactic - Admin
Page 77 and 78:
VS, fiind un examen indispensabil.
Page 79 and 80:
• Tehnica patch-ului de plastic (
Page 81 and 82:
completat cu investigatiile paracli
Page 83 and 84:
Fig. Rezectia zonei stenotice infun
Page 85 and 86:
Fig. Abordul chirurgical , CEC, can
Page 87 and 88:
einterventiei. Studiul ecocardiogra
Page 89 and 90:
pulmonare, sunt asimptomatici la na
Page 91 and 92:
• TVM cu DSV sau PCA - Amestecul
Page 93 and 94:
Fig. Aorta cu a. coronare pleaca di
Page 95 and 96:
Marginea stanga a AD se sutureaza a
Page 97 and 98:
Fig. Aortotomia longitudinala si in
Page 99 and 100:
Fig. Operatia Fontan, realizeaza co
Page 101 and 102:
Fig. Tipurile de DSV: DSV mic restr
Page 103 and 104:
Fig. Recoarctatia de aorta la adult
Page 105 and 106:
Dupa operatia de switch arterial ma
Page 107 and 108:
CAP VI - Anevrisme Aortei Toracice.
Page 109 and 110: Fig.2. Largirea umbrei mediastinale
Page 111 and 112: calitatea actului chirurgical, a in
Page 113 and 114: 6. 4. 3. PROTEZELE AORTICE ENDOVASC
Page 115 and 116: CAP VII - Disectia Aortica Acuta Ma
Page 117 and 118: Fig 1. Clasificarea DeBakey a disec
Page 119 and 120: In cazul pacientilor instabili hemo
Page 121 and 122: Tabel VI. Rezonanta Magnetica Nucle
Page 123 and 124: Tipul A, Stanford (tip I, II DeBake
Page 125 and 126: • Disectia aortica acuta cu Leziu
Page 127 and 128: CAP VIII - Tumori Cardiace Primitiv
Page 129 and 130: In concluzie mixomul cardiac este o
Page 131 and 132: CAP IX - PATOLOGIA CHIRURGICALĂ A
Page 133 and 134: O bună parte a pericarditelor este
Page 135 and 136: Indometacin, 25 -50 mg (1-2 caps) x
Page 137 and 138: Echocardiografia: Este cel mai impo
Page 139 and 140: hemodinamic este apariția pulsului
Page 141 and 142: Pericardocenteza este de elecție
Page 143 and 144: CT scan toracic. A se remarca peric
Page 145 and 146: Diagnosticul acestei entități cli
Page 147 and 148: 10. 2. Diagnosticul clinic si parac
Page 149 and 150: Fig. Angiografie CT - scan tridimen
Page 151 and 152: Ventul plasat in trunchiul arterei
Page 153 and 154: CAP XI - Transplantul Cardiac Prof.
Page 155 and 156: • Interzicerea consumului de alco
Page 157 and 158: distante mari. Sincronizarea echipe
Page 159: • sangerarea postoperatorie, care
Page 163 and 164: Dupa cum pompa este plasata in exte
show all

Curs complet PDF - OvidiusMD

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?