Lucian Gruia - Oglinda literara

More documents

Recommendations

Info

CARMEN BARBU SCRISORI DE DEPARTE (POEME) NIMICURI Te-am iubit acum o vară Aveam fluturi în stomac Sufletu-mi era „peafară” Ştiai bine că te plac. O iubire pe furate... N-o doream, dar a venit De ce tu, plecat departe Tocmai tu, nu m-ai iubit? Chip romantic, aventura Alte lumi duceai cu tine, Eu voiam iubire pură Tu zâmbeai, trecând de mine Aşteptam cu dor cuvinte Orice lucru ai fi spus Cine râde, cine minte Nu credeai că m-ai sedus. Şi-n trecuta lunga vară, Eu trăiam cu tine-n gând Aşteptam să te văd iară Bătalii duceam pe rând Cu himere de iubire, Inventam poveşti de amor Tot cu tine, tot cu tine... Un iubit rătăcitor. Timpul trece, tot te plac O iubire de o vară... Şi am fluturi în stomac…… COJI DE PORTOCALE Sunt încă femeia cu mâini delicate, Care-ţi cojea adesea portocale dulci În vase vechi de dragoste pătate, Iubeam arome tari şi ne hrăneau... năluci. Când ai plecat de-aici, pe drum de primăvară, Ţi-am dat o portocală, cu tine să o iei, De-ţi va fi greu sau sete în arşiţa de vară Să bei o picătură stoarsă din trupul ei. Eu sunt încă aici, şi de pământ mă rup, Căci de-atâta vreme, te uit, amar suspin... Năucitor mă doare, că boala e în trup, Mănânc o portocală şi de dureri m-alin! Dar ce-i un fruct zemos alăturea de tine? Nici nu-mi aduc aminte prea bine cum a fost, Iubirea ta o uit, se stinge-ncet în mine Mocnit, dar cu durere, şi vise fără rost! Trecut-au anii-n zbor, o lume ne desparte... Doar amintiri rămas-au pe farfuria goală, Şi gândurile sumbre - vechi dorinţi deşarte Şi cojile uscate din trup... de portocală. Evadare POEZII NINA NICULA Am visat cai negri alergând Pe drumuri bătătorite, din lut crăpat, Printre lanuri verzi de porumb Pe unde doar umbre-au călcat! Trăgeau după ei o cutie de lemn, Un fel de cufăr pentru zestre… În noapte necheza un refren, Luna urca peste creste! Mânam sălbatică spre nicăieri, Să-mi împrăştii trecutul pe câmp, Să nu am nici un punct de reper, Să nu-l găsesc niciunde, nicicând! Mă trezesc, mă întreb cine sunt, Mă caut în ziua de ieri, obsesiv! Muguri încolţesc în gând, Sunt ruptă de trecut, definitiv! Ultimul capitol Cerul a crăpat, Scăpând ninsoarea peste asfinţit! Lumina a început să orbească Şi vântul s-a dezlănţuit! O melodie, în surdină, ascult… Sunt doar un spectator pasiv, Blocată iremediabil într-un gând Ce se curbează, obosit de timp! Pun pe mine o haină la întâmplare. Ies! Să scap puţin din trup! Mototolesc zăpada între palme, O modelez cu atâta sârg Şi o arunc spre cer, în vânt, Să-mi şteargă el amprenta obosită! Urmele ce s-au zbătut, Să le îngheţe, să le-ascundă! Absolut Vreau să-ţi spun că-mi lipseşti Ca zăpezile ce se lasă aşteptate În nopţile reci şi pustii Din iernile lungi şi uscate… Vreau să-ţi spun că te caut, Rătăcită în timp printre secunde Şi nu ştiu unde te-am pierdut Sau unde cerul te ascunde! Vreau să-ţi spun că-mi e dor! Mi-e dor să uit de toate… Doar cu tine să rămân Şi luna, ce răsună în noapte! Vreau să-ţi spun că te iubesc! Restul e tăcere… Căutare fără rost… Şi dor fără durere! CLARA MARIA PORTRET SAVA Mergând după stea, Bunicuţa mea descoperă Că este Zâna Zânelor În Ţara Zorilor. Merge până când Din infinit coboară Distracţia ânsoţită De un alai Cu domniţelembăţişând Cavalerii viteji se ce luptă Pentru ţara lor străbună Şi-ndură multe poveri Înfrăţiţi cu Gloria. Şi aşa dintr-o rază Apare scumpa bunică Regină în Palatul Soarelui Unde face farmece crucificându-mă În cruda-mi realitate. Cu har şi melancolie Am făcut şi-am realizat Portretul bunicii mele Dulce ca mierea În duioasa-mi imaginaţie. AVENTURA VIEŢII Sosind de la răsărit Înţelepciunea-mparte virtutea eternă Ce-nfloreşte oamenii cei păcătoşi. Dar de când Desfrânarea a sosit Dinspre apus A ofilit toţi oamenii plini de mânia dăruită de ea. Viaţa-n culori multicolore Îşi face apariţia printre noi Oferind tuturor speranţa Cu care âşi âmplinesc visele ursitoarele. Prietenia este arta ânţelegerii şi nu numai Este afecţiunea, tovărăşia şi manierele Ce dezvăluie adevărata purtare a omului în societate. Şi aşa am scris Tot ce are viaţa mai frumos În farmecele ei Şi le dăruieşte sfinţilor. PORTRET Mergând după stea, Bunicuţa mea descoperă Că este Zâna Zânelor În Ţara Zorilor. Mege până când Din infinit coboară Distracţia însoţită De un alai Cu domniţele-mbăţişând Cavalerii viteji se ce luptă Pentru ţara lor străbună Şi-ndură multe poveri Înfrăţiţi cu Gloria. Şi aşa dintr-o rază Apare scumpa bunică Regină ân Palatul Soarelui Unde face farmece crucificându-mă În cruda-mi realitate. Cu har şi melancolie Am făcut şi-am realizat Portretul bunicii mele Dulce ca mierea În duioasa-mi imaginaţie. 7958 www.oglinda<strong>literara</strong>.ro
ICOANE VECHI ŞI ICOANE NOUĂ (urmare din numărul anterior) Arogându-şi rolul de avocat al valorilor şi al sistemului ante-burghez,antiliberalul o disculpă de unele acuze puerile („ Dar boierii prădau şi erau răi, zic liberalii”) aducând contraargumentul înmulţirii rapide a populaţiei şi al mortalităţii scăzute pe fondul unui trai acceptabil şi/sau decent . Ofensiva se îndreaptă , de această dată spre gazeta Românul, ce nu pune la insectar precum Timpul ,abuzurile politicienilor. Profesionistul gazetar ştie că persuasiunea echivalează cu garoafa la butonieră, motiv pentru care staţionează pe pista oralităţii, a limpidităţii stilistice , neexcluzând din demonstraţiile economice , sociologice cuvântul expresiv, nu în exces , şi garnisindu-şi logosul cu pilde şi zicale. Astfel, înmuindu-şi tocul în cerneala paremiologiei, el expune două butade :una cu Bran şi Stan , alta cu ordinele ministeriale batjocorite de executantul social. Finalul în cheie umoristică 29 pe tema crizei de autoritate a şefilor/diriguitorilor fusese devansat de o axiomă de sociologie literară : „Eliade şi Asachi ştiau de zece ori mai multă carte decât domnii C.A Rosetti ,Constantinescu , Carada şi Fundescu …” 30 . Anton Pann era un scriitor cu mai mult talent şi mai de spirit decât o sută dintre „ofticoşii” care semnează prin gazete, iar pe vremea lui Alecsandri , C. Negruzzi, Bolintineanu ,Donici, Bălcescu – pleiada scriitorilor noştri celor mai buni –„ oamenii vorbeau o limbă frumoasă, vrednică şi înţeleasă de opincă ( metonimie) şi de Vodă” 31 . Două idei se impun : că aveam o literatură autentică, originală, cu scriitori de necontestat şi că toată populaţia României foloseşte o limbă cursivă, non obscură , simplă, situată la o distanţă incomparabilă faţă de idiomul pestriţ , păsăresc din anii 70-80 . Gazetarul navighează lejer dinspre sfera economicului şi sociologicului înspre arealul literaturii şi lingvisticii, şi invers . Totul se derulează cu o viteză uimitoare , din moment ce definirea statutului burghez - „statul e azi maşină prin mijlocul căreia cei laşi se răzghină asupra potrivnicilor lor politici” 32 îşi expediază ancorele spre poemele Împărat şi proletar 33 , Epigonii 34 . Antiteza între cele două regimuri politice răsare grandios, idealizând statul feudal: „De zicea vodă un cuvânt era bun zis” 35 . 1.1.3 Bătrânii şi tinerii După atacul (lead-ul,începutul) filozofic reliefând relativitatea adevărului („cu greu pricepe omul de rând că nu este în lumea aceasta nici o stare de lucruri şi nici un adevăr social vechi” 36 ),şi recurge la pretextul patriotico-literar al imortalizării lui Ştefan cel Mare de către Grigore Ureche, valoros conducător de stat în discordanţă cu „şarlatanul” anonim: politicianul de la finele de veac XIX, care „ promite şi nu face”. Secvenţa a doua configurează un elogiu adus artei adevărate, literaturii, sculpturii, arhitecturii, muzicii exemplificate prin Shakespeare , Homer, Rig-Veda, Praxiteles, Fidias si Palestrina 37 . Paralele inegale feudalism-capitalism şi boierime-burghezie au învingători previzibili, supralicitând sistemul politic deja consumat şi clasa lui reprezentativă , cu blazon de câteva veacuri, revendicându-şi încă strămoşii din veacul al XX-lea cu mentalitatea incontestabilă în asigurarea unui tezaur naţional impresionant, la antipodul prădalnicilor guvernanţi congeneri lui Eminescu:”…la noi, Vodă Ştirbei pleacă din domnie lăsând 16 mil. în visteria ţării şi 3 mil. în cutiile satelor” 38 . Sloganul fluturat de cei de sus - libertate, fraternitate, egalitate - nu poate compensa absenţa simţului estetic al diriguitorilor revoluţi (Fanariotul Mavrocordat a pus biruri grele pe ţărani; de ce nu şi pe alte clase?-n.n) şi vidul Apogeul publicisticii eminesciene www.oglinda<strong>literara</strong>.ro ADNOTĂRI etic al junilor corupţi, de altfel lait-motivul-tineretul corupt, needucat şi neperformant – îi prilejuieşte gazetarului şarje satirice explorând zonele crepusculare ale litotei/ subestimării.Tinerii,aflaţi la studii peste hotare, optau nu pentru biblioteci,amfiteatre, ci pentru cafenele de unde procurau totuşi o diplomă şi o viză pentru trai epicureic: „Acolo în loc să înveţe lucruri folositoare, adică cum se ară şi seamănă 39 ,mai cu spor cum se ţese pânza şi se toarce Iulian Bitoleanu inul…” 40 . Descoperindu-şi inopinat propensiunea politicului, nestudioşii români din vest s-au pus pe politică , stricând cantabilitatea limbii române (vorbind păsăreasca , coruptă în locul frumoasei limbi a strămoşilor), tradiţii, obiceiuri , animaţi de perspectiva unor portofolii nemeritate („vin la noi cu intenţia de a trece de a doua zi între deputaţi, miniştri, profesori de universitate, membrii ai societăţii academice” 41 ). Intransigentul publicist vestejeşte impostura arogantă „ a feciorilor de greci şi bulgari aşezaţi în această ţară” 42 . Finalul stă sub semnul calamburului şi chiasmului: „ Bătrânii aveau gură de lup şi inimă de miel ; au venit liberalii cu gură de miel plină de cuvinte amăgitoare, dar cu inimă de lup” 43 . Ce să înţeleagă una din instanţele comunicării narative – cititorul? Clar rămâne că atâţia băieţi „tobă de carte,scoşi ca din cutie şi frumoşi nevoie mare” 44 cu ale lor „capete sucite” sfidau ceea ce era românesc şi debitau „câte-n lună şi în soare, câţi cai verzi pe pereţi”, multe prăpăstii în faţa unor „bătrâni ce-i aşteptau cu masa-ntinsă ” 45 şi cărora, în loc de „ mulţumesc” le ofereau porecle amuzante: „strigoi, ,ciocoi, retrograzi” 46 . Sejurul poetului în bojdeuca din Ţicău era exclus a nu lăsa amprente expresive fie şi sub faldurile oralităţii. „Vorba ceea” 47 : nu crede ceea ce vezi cu ochii, „crede ceea ce-ţi zic eu!” Formula introductivă la proverb „vorba ceea” abundă/se răsfaţă în scrierile crengiste, fie în poveşti, fie în semiromanul Amintiri din copilărie. (continuare în nr. viitor) _____________________ 29 idem p. 49 30 ibidem 31 Top validat şi de Eminescu , în Epigonii şi,anterior, de Titu Maiorescu, în O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 32 M Eminescu, op. cit., p. 49 33 „Spuneţi-mi ce-i dreptatea? Cei tari se îngrădiră cu averea şi mărirea în cercul lor de legi ” în M. Eminescu, Poezii, Ed Minerva, dec .1971, p. 46 34 „S-a întors matina lumii” , în M.Eminescu, Poezii, Ed. Minerva , p. 24 35 M.Eminescu, Icoane vechi şi icoane nouă, Ed. Floarea Darurilor, p. 49 36 M. Eminescu, Icoane vechi şi icoane nouă, p. 49 37 Idem, pp 49-50 38 Idem, p. 49 39 Semnatarul face o voită confuzie între profesii şi categorii sociale, mimând o naivitate teatrală în privinţa studiilor din Franţa,Germania . În al doilea rând se sugerează artificial aportul ţăranilor şi al meşteşugarilor în cultură şi civilizaţie. 40 M Eminescu, op. cit. , p. 52 41 Ibidem 42 Ibidem 43 Ibidem 44 Se simte zeflemeaua auctorială în valuri devastatoare 45 Este vorba în subtext de conflictul generaţiilor, de disputa la alt nivel, antici-moderni 46 M. Eminescu, op. cit., p. 53 47 Ibidem 7959
Page 2 and 3: În acest număr: Adelina Bălan Ad
Page 4 and 5: LA ANIVERSARĂ CARAGIALE ŞI EMINES
Page 6 and 7: EX-CATHEDRA Semn, semnificaţie, si
Page 8 and 9: PORTRETE ÎN PENIŢĂ Horia Zilieru
Page 12 and 13: CRITICĂ Mario Vargas Llosa: Paradi
Page 14 and 15: DESLUŞIRI Pentru repertoriu se ape
Page 16 and 17: RECUPERĂRI MOARTEA LUI NICOLAE LAB
Page 18 and 19: INTERVIU Parabola hoţului de cai F
Page 20 and 21: INTERVIU secvenţelor, care au o vi
Page 22 and 23: CRONICA PREVIZIUNE CATACLISMICĂ Î
Page 24 and 25: NOTE DE LECTURĂ Tertipuri auctoria
Page 26 and 27: Constantin Alexandru Drilea POEZII
Page 28 and 29: ANUL CARAGIALE PERSONAJELE IN ABSEN
Page 30 and 31: REMEMBER A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA
Page 32 and 33: NOTES Max Brod şi manuscrisele lui
Page 34 and 35: TRADUCERI Volumul Singurătatea din
Page 36 and 37: ATITUDINI „ALO, DOMNU’, AVEŢI
Page 38 and 39: ESEU Noica despre arheul istoric î
Page 40 and 41: EVENIMENT Marin Constantin - dirijo
Page 42 and 43: INTERVIU INTERVIU CU ILEANA ŞIPOTE
Page 44 and 45: CRITICA Un roman al rezistenţei an
Page 46 and 47: DESLUŞIRI Impunerea interdictiei a
Page 48 and 49: CRITICA Mëhill Velaj - fiul strân
Page 50 and 51: OAMENI ŞI CĂRŢI Din Apocalipsa d
Page 52 and 53: OPINII Bine ai venit în literatur
Page 54 and 55: ATITUDINI Dan C. Mihăilescu (edito
Page 56 and 57: OPINII CONDAMNAREA ULTIMULUI BASTIO
Page 58 and 59: Brâncuşi - hobiţeanul universal
Page 60 and 61:
CRITICĂ Teză, antiteză şi sinte
Page 62 and 63:
ESEU Credinţa ca sens al vieţii
Page 64 and 65:
INTERVIU “O lovitură a soartei n
Page 66 and 67:
EVENIMENT SUNT CETĂŢEAN AL UNEI F
Page 68 and 69:
ESEU PRIETENII LUI VASILE VOICULESC
Page 70 and 71:
ÎNSEMNĂRI CĂLĂTORIE ÎN SPANIA
Page 72 and 73:
MONDEN VÂNĂTORILE REGALE. (PRINCI
Page 74 and 75:
ESEU TRĂDAREA BASARABILOR 41 apud
Page 76 and 77:
PROZA TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! (
Page 78 and 79:
REPORTAJ La idele lui Marte primăv
Page 80 and 81:
ATITUDINI Dumitru Hurubă UN ROMAN
Page 82 and 83:
EVENIMENT Complex „Royal-Art” R
Page 84 and 85:
PRECIZĂRI STATUTUL LIMBII ROMANE I
Page 86 and 87:
CRITICĂ Culisele spirituale ale op
Page 88 and 89:
SPY Superbe femei spion Superbe, in
Page 90 and 91:
RECUPERĂRI Miraj de iarnă Iarna a
Page 92 and 93:
ISTORIE Cea mai mare descoperire p
Page 94 and 95:
CONFESIUNI Odiseea plăcilor memori
Page 96 and 97:
MERIDIANE Jurnal chinez Spre seară
Page 98 and 99:
CULTURA Adi Christescu de la Atelie
show all

Lucian Gruia - Oglinda literara

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?