Arheologie aeriană. În România şi în Europa - cIMeC

www.cimec.ro / www.e-patrimoniu.ro
Printre cele care sunt utile arheologilor se află senzorii multispectrali
şi hiperspectrali, care înregistrează un număr simultan de lungimi de undă,
care se pot combina şi mixa de către utilizatorii de la sol. Radarul, care
sondează terenul prin folosirea undelor radio şi scanarea laser aeriană
(Airborne Laser Scanning - ALS) care foloseşte lumina, au oferit informaţii
cu totul speciale arheologilor, deoarece ele înregistrează forma terenului.
Datele provenite de la ambii senzori pot fi manipulate şi cu scopul de a
„închide" sau ascunde forme aflate la suprafaţă, precum copacii şi, astfel,
prezintă posibilităţi unice de a identifica urme în relief din păduri, de
exemplu. Un exemplu excelent de utilizare a scanării laser aeriene în aceste
condiţii, ca şi avantajele şi problemele aferente, a fost demonstrat în cadrul
unei cercetări recente din Austria (Doneus şi Neubauer 2009).
3. Tipuri de situri: cum erau, care au fost procesele de formare,
ce găsim noi acum (sau nu găsim …)
Pe noi ne interesează în primul rând urmele arheologice, însă este
important să nu uităm că fotografiile aeriene vor înregistra şi structurile
moderne sau contemporane, ca şi pe cele de origine geologică. Cunoaşterea
acestora ne ajută să înţelegem unele aspecte ale peisajului arheologic - de
exemplu, motivele pentru care anumite locuri au fost preferate - şi să
identificăm sau să anticipăm distrugerea lui în urma efectuării de lucrări în
epoca modernă. În această secţiune vom începe cu complexele arheologice,
dar apoi vom menţiona pe scurt câteva dintre cele mai evidente structuri
recente şi naturale şi vom explica modul în care acestea pot fi confundate cu
probele arheologice. Apoi vom examina o parte din această serie de
informaţii pe o singură fotografie aeriană.
În urma săpăturilor arheologice efectuate în situri s-au obţinut
planuri ale unor complexe din trecut, adâncimile la care s-au trasat şanţuri şi
gropi, iar aceste informaţii au oferit o bază pentru reconstituiri experimentale
ale unor amenajări de pământ şi ale unor clădiri, care sunt atât cât se poate
de aproape de ceea ce putem vedea acum din ce se presupune că a fost în
trecut. Pe baza activităţii experimentale, arheologii au putut să înregistreze şi
să studieze ce se întâmplă cu clădirile şi cu amenajările de pământ după ce
acestea au fost abandonate sau distruse şi acest lucru ne dă posibilitatea să ne
imaginăm cum au decurs procesele care au avut loc în urma depunerilor şi
cum au afectat aspectul actual şi supravieţuirea acestor structuri din trecut,
14