Arheologie aeriană. În România şi în Europa - cIMeC

www.cimec.ro / www.e-patrimoniu.ro
s-ar putea afla cam la nivelul solului, la fel ca terenul cultivat aflat cel mai
aproape de râu (F-B). Ne dăm seama că râul nu este adânc după faptul că
drumurile care îl traversează nu trec pe nici un pod (la J). Deci, probabil că
tractoarele şi animalele pot trece fără probleme, deşi se află lângă această
trecere un pod mic şi îngust, pentru ca oamenii să nu se ude la picioare.
Observând curbele drumurilor rurale, putem avea impresia că din
punctul B terenul se înalţă spre drum. Această înălţare a solului poate fi
observată şi la nivelul fâşiei de pământ care se află la ieşirea din sat, părând
să se ridice spre sat, ieşind din păşuni (K-K). De asemenea, se observă o
insulă de teren mai înalt, având forma literei D, în centrul fotografiei (L). Pe
scurt, fotografia prezintă o câmpie inundabilă care are o zonă mai înaltă de
teren ceva mai jos de satul actual, precum şi drumul din partea de sus a
imaginii.
- Ce-mi puteţi spune despre insulă
A, da, aici ar putea fi un sit arheologic – sau un loc important în
cadrul zonei. Se poate ca insula să fi apărut sub forma unei mici zone mai
înalte, eventual izolată, în funcţie de anotimp, de revărsările râului şi în acest
caz se poate să fi fost locuită de comunităţi din trecut. De fapt, forma şi
înălţimea ei sugerează existenţa unui tell şi astfel, e posibil să indice un sit de
locuire neolitică. Mult mai târziu, a fost transformată într-un cimitir al
satului, având propria biserică, şi faptul că i s-a dat această utilizare ar fi
putut avea ca efect deteriorarea straturilor superioare ale complexelor
neolitice.
Această serie scurtă de întrebări şi răspunsuri nu a fost doar un
exerciţiu intelectual, ci un demers destinat să ducă la formarea unei imagini
mentale a unui tell format în urma unei utilizări îndelungate a unei mici
insule într-o zonă care probabil că a fost un teren inundat periodic. Prin
aceasta am atribuit locuirea şi pe locuitorii respectivi unui anumit context
natural, care ar putea ajuta la explicarea modului în care trăiau aceştia.
Descrierea alternativă pe care am fi făcut-o deplasându-ne direct la situl
arheologic localizat pe fotografie şi prezentarea lui ca un tell aflat în
apropierea unui râu ne-ar fi furnizat mai puţine date şi ne-ar fi făcut să
înţelegem mai puţin din ceea ce s-a întâmplat în trecut.
O clasă receptivă şi un profesor abil pot lucra pe acest set de
întrebări şi răspunsuri aproape nelimitat. Ar ieşi astfel la iveală în ce măsură
şi-au însuşit elevii aceste cunoştinţe. Cunoştinţele de specialitate ale
persoanelor dinafara domeniului arheologiei ne pot conduce spre răspunsuri
cât mai diversificate. Să ne imaginăm, de exemplu, cât de diferite ar fi fost
răspunsurile la întrebările de mai sus date de un grup de fermieri sau de
directori de bănci.
31