Arheologie aeriană. În România şi în Europa - cIMeC

www.cimec.ro / www.e-patrimoniu.ro
Tot acest proces a dus la realizarea unei serii de hărţi arheologice,
care se poate folosi în cadrul studiului actual vizând etapele istorice ale
exploatării terenurilor din regiune şi, la fel de important, pentru schiţarea
strategiilor de conservare a siturilor arheologice şi peisajelor istorice definite
ca atare. Drept rezultat al muncii depuse şi a relaţiilor făcute pe parcursul
derulării proiectului Cultura 2000, zborurile în scopul de a investiga de la
înălţime, care au dus la obţinerea multor informaţii pentru aceste hărţi, sunt
acum finanţate parţial de dezvoltatorii potenţiali de centrale eoliene şi de alte
proiecte de construcţie.
Imaginile laser şi fotografiile aeriene de acelaşi tip
În mai 2005, Universităţile din Foggia şi Lecce au aflat, prin relaţiile
pe care le au la Cultura 2000, că scanări lidar şi alte tipuri de imagini
rezultate în urma scanării laser de la înălţime ale cetăţii antice de la Arpi,
lângă Foggia, au fost realizate pentru Universitatea din Durham, CNR
Potenza şi Consiliul de Cercetare a Mediului Natural din Marea Britanie.
Drept urmare, în cadrul proiectului Cultura 2000 s-au făcut o mulţime de
fotografii aeriene ale cetăţii pentru a se putea face comparaţie cu datele lidar.
Imaginile lidar se procesează în prezent la Universitatea din Durham şi un
membru al echipei din Foggia care lucrează la proiect va lua parte la această
activitate pe o perioadă de trei luni cât va dura vizita de studii la Durham din
2008.
Integrarea cercetării de teren cu cea aeriană
Peisajul de la Tavoliere prezintă un ansamblu complex de peisaje
din trecut suprapuse unele peste altele, datând din neolitic până în epoca
preistorică târzie, epoca romană şi medievală, practic, până în zilele noastre.
Numai prin integrarea rezultatelor recunoaşterii aeriene, a altor metode de
teledetecţie şi tehnici tradiţionale precum sondajele arheologice şi săpăturile
de verificare pe suprafeţe limitate, pot duce la o înţelegere deplină a acestor
urme păstrate timp îndelungat şi la protejarea lor, cel puţin în parte.
Reacţia de răspuns a Universităţii a însemnat o interacţiune între
cercetarea pe scară largă a unor zone întinse (de fapt întreaga câmpie de la
Tavoliere) şi studiul intens al mai multor zone restrânse, în special prin
verificarea la faţa locului a probelor arheologice (multe din ele obţinute
iniţial prin investigaţie aeriană) în zonele cercetate în mod special de
Universitate cum ar fi Celone, valea Ofanto şi văile Carapelle. Acest gen de
activitate va continua şi în anii ce urmează.
155