Arheologie aeriană. În România şi în Europa - cIMeC

www.cimec.ro / www.e-patrimoniu.ro
care fac obiectul interesului nostru. Poate părea o digresiune inutilă, în afara
temei fotografiilor aeriene, dar până când nu aflăm despre datele pe care
sperăm să le detectăm din aer şi cum ar putea arăta ele, rămâne incert dacă
vom fi capabili să le identificăm la momentul potrivit .
În termeni generali, vestigiile arheologice care s-ar putea vedea în
fotografiile aeriene sunt cele care au determinat o modificare a solului sau a
subsolului atunci când au fost săpate sau construite. Dar nu uitaţi că şi multe
structuri naturale şi recente au fost create prin modificarea terenului şi
oricine doreşte să interpreteze fotografii aeriene trebuie să aibă priceperea de
a deosebi toate aceste structuri unele de altele. Mai jos vom prezenta o
selecţie - nu exhaustivă - de urme care pot fi vizibile pe unele fotografii
aeriene.
Urme arheologice
Tell-urile neolitice (fig. 2) s-au format prin acumulări de resturi de
locuire şi prin construirea unei case pe ruinele alteia. Multe din acestea se
prezintă acum sub formă de movile, dar la suprafaţă nu apare nici o dovadă
despre existenţa caselor respective sau despre alte complexe culturale.
Mormintele, de obicei cele din perioadele preistorice mai târzii, au
fost uneori acoperite de o movilă de pământ (fig. 3), care s-ar putea să fi fost
folosită la marcarea mormintelor respective şi la comemorarea morţilor.
Ambele tipuri de movile pot fi uşor de identificat pe fotografiile
aeriene şi pe imagini satelitare cu rezoluţie mare. Vizibilitatea formei lor
poate fi îmbunătăţită în funcţie de lumina soarelui şi de umbre şi, dacă
fotografiile au fost făcute în mod corespunzător, pot fi văzute în trei
dimensiuni, printr-un stereoscop. În cazul în care movilele au fost nivelate
prin cultivare ulterioară, acestea se pot vedea ca zone de culoare deschisă în
culturile moderne. Tell-urile nivelate din Siria au fost identificate în acest fel
pe fotografii satelitare declasificate din timpul războiului rece (Beck, Philip,
Abdulkarim şi Donoghue 2009) şi numeroşi tumuli, drumuri antice, valuri şi
şanţuri de pământ au fost depistate pe fotografii aeriene din Al Doilea
Război Mondial şi pe imagini satelitare Corona în Dobrogea (Oltean şi
Hanson 2007).
Valurile de apărare (fig. 4a, 4b) pot împrejmui un sit, care poate fi
situat pe un deal, sau pot închide un promontoriu (fig. 4a).
În trecut, astfel de fortificaţii au fost făcute prin tăierea unui şanţ
adânc în stratul de rocă şi prin aruncarea conţinutului său în partea interioară
a aşezării, pentru a forma fie o ridicătură simplă, fie o fortificaţie mai solid
construită, acoperită cu lemn sau piatră. Acest gen de fortificaţii, construite
16