Arheologie aeriană. În România şi în Europa - cIMeC

More documents

Recommendations

Info

www.cimec.ro / www.e-patrimoniu.ro şi creează resurse de apă şi substanţe nutritive mai adânci decât cele din jur, în care nu s-a intervenit. Anumite culturi, precum grâul şi orzul, se pot hrăni din această sursă suplimentară de apă şi pot creşte altfel deasupra complexelor îngropate, indicându-le prezenţa. Aceste diferenţe evidente în culturi, numite uneori marcaje de cultură (crop marks), nu sunt întotdeauna vizibile şi, dacă sunt, pot avea un aspect variat pe parcursul dezvoltării culturilor. Aceste marcaje se pot vedea cel mai bine pe fotografiile aeriene sau de sus, cu toate că uneori se pot vedea şi la nivelul solului. Cereale precum grâul şi orzul sunt considerate „cereale fine” şi uneori arată detalii remarcabile, cum ar fi gropile de pari. Pe de altă parte, un câmp de porumb văzut de sus are o structură mai grosieră, în interiorul căreia urmele majore pot fi vizibile prin diferenţe de creştere, dar este puţin probabil să apară şi detaliile fine. Porumbul a fost una dintre culturile în care a fost recent identificat oraşul roman Altinum (la nord de Veneţia, Italia) (Curry 2009). Alte variabile de care depinde vizibilitatea complexelor îngropate sunt tratamentele aplicate de agricultor (de exemplu, ce fertilizatori au fost folosiţi şi cât de des), precum şi starea vremii în timpul anotimpului de dezvoltare a culturilor. De exemplu, dacă sezonul a fost prea umed, toate culturile vor avea suficientă apă şi nu vor creşte diferit pentru a indica variaţii în adâncimea din subsol. De asemenea, este important de ştiut că oricare din aceste tipuri de marcaje mai pot indica şi complexe nearheologice, dat fiind faptul că orice perturbare la nivelul rocii de bază ar putea fi evidentă în fotografiile aeriene şi unele din ele ar putea fi uşor confundate cu siturile arheologice. De exemplu, unele efecte geologice pot produce cercuri cu un anumit contur, care pot fi evidente în culturi şi care, la prima vedere, par a fi arheologice. Pe suprafaţa anumitor roci de bază, crăpăturile şi fisurile formate natural pot forma reţele regulate, care arată asemănător cu amenajările de teren sau cu alte secţiuni trasate de om. Prezenţa unor cursuri de apă mai vechi poate avea semnificaţie pentru modul în care înţelegem o zonă din punct de vedere arheologic, dat fiind faptul că, pe de o parte, pot fi sursă de apă, iar pe de alta, e posibil ca revărsările de mai târziu să fi acoperit siturile vechi cu depozite de aluviuni, care pot masca aspectul complexelor arheologice. De asemenea, unele complexe recente sunt vizibile uneori, cum ar fi în cazul conductelor, canalelor, al drumurilor recente şi al căilor ferate, cât şi al carierelor reumplute. Conductele şi cărările ar putea fi confundate cu drumuri mai vechi şi e posibil ca acestea, ca şi carierele de piatră, să fi distrus sau afectat contextele arheologice. 29
www.cimec.ro / www.e-patrimoniu.ro Fig. 14. Tell-ul Măgura-Bran, jud. Teleorman (Foto: Rog Palmer, 15 iunie 2009). Fotografia din fig. 14 arată o parte a unui sat (A) cu un amestec de pământ cultivat (B) şi păşune (C). Un râu mic (D) şerpuieşte printre păşuni. Descrieţi componentele principale ale fotografiei: - În ce perioadă a anului credeţi că a fost făcută fotografia Copacii din sat au frunziş bogat, iarba e verde şi pe alocuri a început să se usuce, iar câteva culturi s-au copt (de culoare galbenă şi maronie). O parte din iarbă a fost tăiată (E) şi cel puţin una din fâşiile de lanuri a fost secerată (F). Un asemenea fenomen ar putea avea loc în sudul României (locul unde s-a făcut fotografia) de la mijlocul până la sfârşitul lunii iunie, în funcţie de cum a fost vremea în anul respectiv. - Şi la ce oră din zi s-a făcut fotografia Având în vedere că umbrele copacilor sunt scurte, fotografia trebuie să se fi făcut între orele 10:00 şi 14:00. Am putea estima cu mai multă precizie dacă am avea o hartă şi am putea identifica unde e nordul în fotografie şi, astfel, am putea estima poziţia soarelui în funcţie de direcţia umbrelor. - Puteţi vedea vreo formă pe suprafaţa solului Sunt locuri înalte sau joase Râul curge de-a lungul terenului celui mai jos şi cursul lui şerpuitor, afluenţii (G) şi insuliţele de sol umed (H) ne arată că acolo mai e şi o albie inundabilă destul de largă şi că o mare parte din pământul acoperit de iarbă 30
Page 1 and 2: www.cimec.ro / www.e-patrimoniu.ro
Page 29: www.cimec.ro / www.e-patrimoniu.ro
Page 81 and 82:
www.cimec.ro / www.e-patrimoniu.ro
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
4.3. Fotografii aeriene şi peisaje
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
4.4. Cercetarea şi prezentarea pei
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
4.8. Interconexiunea dintre mediul
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
militare din perioada 1930 - 1940,
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
198 www.cimec.ro / www.e-patrimoniu
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
show all

Arheologie aeriană. În România şi în Europa - cIMeC

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?