Aforisme asupra intelepciunii in viata-Silva-Press

tlff. et_ .. tJlOllt _.•_.•.• __._ _ ,_ t _
l1'lCsetie migăloasă , sau să facă studii şi lucrări intelectuale, care
cer alt soi de facultăţi, rătnase înapoi în firea lui, cu alte cuvinte
dacă este silit să lase neîntrebuinţate tocmai puterile lui cele
covârşitoare se va sin1ţi nefericit. pentru toată viaţa: şi mai
nefericit acela, în care facu1tălil{ intelectuale covârşesc cu mult
Pe celelalte si care se vede totusi silit să le lase ncdezvoltate sj
" ,
neîntrehuinţate, pentru a se deda la vreo speculă de rând unde
nu se cer, nici cunl la lucrări trupeşti, pentru care puterile sale
nu sunt deajuns. Insă aici. mai ales în tinerele, trebuie să ne
feritn de o prea mare încredere şi să nu ne atrihuim o
înlbdşugarc de facultăţi, pc care poate nu o aVCln.
Dar din precurnpănirea hotărâtă a rubricii noastre dintâi
asupra celorlalte două unl1caza încă regula, că este tnai înţelept
a stărui Întru păstrarea sănătăţii şi dezvoltarea facultăţilor, decât
întru dobândirca avuţiei , ceea l:C Însă nu trebuie să se Întoarc
I'n înţeksul greşit, că adică să nu ne îngrijim de agonisirca celor
trebuincioase. La drept vorbind, bogăţia cea mare 1ace puţin
pentru fericirea noastră, din care cauză lnulţi bogaţi se simt
nefericiţi, fiindcă sunt fără cultura minţii, fără cunotinţe şi de
aceea fără vreun interes obiectiv, care să-i pună în stare a se
ocupa intelectual. Căci ceea ce ne tnai poate da bogăţia peste
îndestularea trebuinţelor reale şi fireşti, este de puţină
însemnătate pentru adevăratul nostru bine; din contră, îl
împiedică prin tTIultele şi neapăratele griji ce le aduce cu sine
păstrarea unei averi prea mari. Totuşi oamenii caută de o mie
de ori mai mult a dobândi bogăţie decât cultura minţii; pe când
desigur ceea ce suntem face mult mai mult pentru fericirea
noastră decât ceea ce avem. Pe Inulti li vedem lucrând de
,
dimineaţă până seara pentru a-şi ITlai spori bogăţia. Tot ce trece
-
18