Aforisme asupra intelepciunii in viata-Silva-Press

În tinereţe predomină intuiţia, la bătrâneţe reflecţia: cea
dintâi este thnpul poeziei, cea din unnă este mai mult al
filozofiei. Şi în privinţa practică tineri i se hotărăsc la ceva prin
ceea ce văd şi aud, bătrânii numai prin ceea ce gândesc. Acesta
se explică în parte prin faptul că, de-abia la bătrâneţe au trecut
pe dinaintea noastră destule cazuri intuitive, şi au fo st
subsumate sub noţiuni, pentnl a da acestora deplina lor
însemnătate, valoare şi credit şi totdeauna a modela impresia
intuiţiei prin obicei. Din contră, în tinereţe, rnai ales la oamenii
vioi şi plini de fantezie, impresia intuitivă, prin unnare şi
impresia părţii externe a lucrurilor, este aşa de covârşitoarc,
încât ei privesc lumea ca o imagine; din care cauză se şi
interesează aşa demult, ce figură joacă şi ei în lume şi ce
impresie produc - mai mult decât ce impresie şi dispoziţie
produce lumea în ei. Dovadă vanitate a personală şi cochetăria
tinerilor.
Cea mai mare energie şi încordare a puterilor intelectuale
o avem fără îndoială la tinereţe, cel mult până la 35-lea an; de
aici încolo scade, deşi fo arte încet. Însă anii unnători, chiar şi
bătrâneţea, nu rămân fără compensaţie intelectuală. Experienţa
şi erudiţia de-abia acum au devenit destul de bogate; omul a
avut timpul şi prilejul să privească lucrurile din toate părţile şi
să mediteze asupra lor, a comparat fiecare lucru cu celelalte şi
a aflat punctele de contact şi de legătură, şi astfel pricepe în
sfârşit contextul întâmplărilor. Toate s-au limpezit. Şi ceea ce
ştiam din tinereţe o ştim mult mai bine la bătrâneţe, fiindcă
pentru orice noţiune avem mult lnai multe date. În tinereţe,
credeam că ştim, la bătrâneţe ştim în realitate; şi pe lângă
234