Aforisme asupra intelepciunii in viata-Silva-Press

actuale. De aceea, câtă vreme ţinta noastră este încă departe, nu
putem n1erge spre dâus. ln hnje dreaptă, ci numai aproximativ,
ocolind adeseori şi umhW.nd uneori pe dibuite. Tot ce putem,
este să luăn1 0 hotărdre potrivită cu îrnprejurările de fa tă, având
speranţa că o VODl nimeri aşa, incat să ne upropirc dt;. ţinta
noastră de căpetenie. Astfel Îlltâlnplările din afară şi scopurile
dinu.untru se aseamănă. lnai totdeauna cu două puteri, care trag
în direcţii deosebite: diagonala lor este mersul vieţii noastre .
Terenţiu spune: in vita este hominurn quasi cum luda.:;
tesseris: si illud, quod maxime opus este jactu, non cadit, illud.
quod cecidit forte, id arte ut corrigas (în viaţa oamenilor se
intâmplă ca la jocul cu zaruri: dacă n-ai aruncat nun1ărul care­
'ţi t rebuie să te foloseşti cu meşteşug de cel ieşit), unde Terenţiu
pare a fi avut în vedere un fel de trictrac. Mai pe scurt putem
spune: soarta amestecă că.rţile şi noi jucăm. 1.1ai nimerită însă
ar fi următoarea comparaţie; viaţa este ca jocul de şah; noi ne
face planul, el însă atârnă de la ceea ce va face adversarul, care
în viaţă es te soarta. ModUie-anle ce devin astfel necesare sunt
ulai totdeauna asa de n1ari .
, >
încât de-abia se mai recunoaste
,
planul prinlitiv în câteva trăsături fundamentale.
De altfel mai este ceva în viaţa noastră, care le covârşteşte
pe toate. Adeseori s-a constatat, şi este un adevăr vulgar că
suntem luai nebuni decât credem: dar că suntem uneori mai cu
minte decât ne închipuim, este o descoperire ce nu o fac decât
cei ce s-au aflat în această poziţie, şi încă şi aceştia o fac târziu.
În noi se află ceva mai cuminte decât mintea noastră: în lucrurile
cele mari, în faptele hotărâtoare pentru mersul vieţii , nu lucrăm
atât în unna unei priceperi lămurite a adevărului, cât mai mult
după o îndemnare internă, am putea spune după un instinct, care
208