Aforisme asupra intelepciunii in viata-Silva-Press

eStt ttt 4t!t cllttb ,_
n
________
fericită sau prin talente deosebite au aj uns în scurt timp de la
sărăcie Ia bogăţie. De unde s-ar putea conchide că, sărăcia nu
este aşa de rea cum se arată din depărtare. Mai adevărată însă
va fi explicarea că, celui bogat din naştere, averea îi pare ceva
neapărat trebuincios, singurul elenlent posibil de viaţă, ca şi
aerul, din care cauză şi-o păzeşte ca viaţa şi este lnai iubitor de
regulă, mai cu minte şi lnai econom. Dimpotrivă, celui născut
sărac, sărăcia îi pare ca o stare naturală, iar averea dobândită
cumva rnai pe urmă, ca un prisos, de care, după ce a cheltuit-o
în plăceri şi în risipe, se poate lipsi ca mai înainte; el poate trăi
şi fără de ea şi a mai scăpat de o grij ă. Atunci se întâ'mplă după
cum zice Shakespeare:
Trebuie să se adeverească vorba cea veche, că cerşetorul
suit pe cal îşi goneşte calul până il omoară.
(IJenlY VI, Partea 3, Act 1, scena 4)
Să mai adăugăm, că asemenea oameni au ca simţământ,
dacă nu ca reflecţie, o Încredere foarte mare în soartă şi în
propriile lor puteri . Pentru ei grijile şi sărăcia nu sunt ca nişte
prăpăstii fără fund, precurn le cred poate cei bogaţi din naştere,
din contră le cunosc din trecut şi cunosc şi unele Jnijloace de
scăpare şi au încrederea, că şi pe viitor, când vor da de fund,
vor ieşi deasupra . Tot astfel se explică, de ce nevestele care au
fost fete sărace, sunt adesea mai pretenţioase şi mai risipitoare,
decât cele cu zestre, căci în foarte multe cazuri fetele bogate nu
aduc numai avere, ci şi mai multă îngrij ire decât cele sărace, şi
chiar un fe l de instinct moştenit pentru economie. Cine cu toate
acestea vrea să susţină teza contrară, găseşte o autoritate în