PARTEA I - Centru E-learning de Instruire al Resurselor Umane din ...
PARTEA I - Centru E-learning de Instruire al Resurselor Umane din ...
PARTEA I - Centru E-learning de Instruire al Resurselor Umane din ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Revista Tinerilor Economişti<br />
aversiune faţă <strong>de</strong> risc. Spre exemplu, s-a <strong>de</strong>monstrat că investitorii <strong>de</strong> pe piaţa v<strong>al</strong>utară<br />
îşi bazează cererea pentru un anumit activ financiar pe an<strong>al</strong>iza riscului implicat <strong>de</strong><br />
respectivul activ (măsurat prin prima <strong>de</strong> risc), precum şi pe an<strong>al</strong>iza câştigului aşteptat.<br />
Spre a clarifica conceptul <strong>de</strong> aversiune faţă <strong>de</strong> risc, vom an<strong>al</strong>iza un exemplu.<br />
Presupunem că vi se oferă posibilitatea <strong>de</strong> a paria, pariu un<strong>de</strong> puteţi câştiga 1.000 <strong>de</strong><br />
dolari , jumătate <strong>din</strong> timp şi puteţi pier<strong>de</strong> 1.000 <strong>de</strong> dolari, jumătate <strong>din</strong> timp. Deoarece<br />
aveţi şanse eg<strong>al</strong>e să câştigaţi 1.000 <strong>de</strong> dolari, putem spune că v<strong>al</strong>oarea aşteptată<br />
(câştigul aşteptat) <strong>al</strong> acestui pariu este (1/2) * (1000$) + (1/2) * (-1000$) = 0. Dacă<br />
aveţi aversiune faţă <strong>de</strong> risc, nu veţi accepta pariul <strong>de</strong>oarece, pentru d- voastră,<br />
posibilitatea <strong>de</strong> a pier<strong>de</strong> 1.000 <strong>de</strong> dolari cântăreşte mai greu <strong>de</strong>cât posibilitatea ca d-<br />
voastră să câştigaţi, şi mai mult <strong>de</strong>cât atât, ambele situaţii au o probabilitate <strong>de</strong> apariţie<br />
eg<strong>al</strong>ă. Deşi există persoane (numite iubitori <strong>de</strong> risc) cărora le place să-şi asume riscuri şi<br />
ar accepta în orice moment pariul, este totuşi clar ca aversiunea faţă <strong>de</strong> risc reprezintă<br />
comportamentul norm<strong>al</strong>. De exemplu, aversiunea faţă <strong>de</strong> risc ne ajută să explicăm<br />
profitabilitatea companiilor <strong>de</strong> asigurări, ce vând poliţe care permit oamenilor să se<br />
protejeze, atât pe ei cât şi pe familiile lor, <strong>de</strong> riscuri legate <strong>de</strong> furt, îmbolnăvire sau <strong>al</strong>te<br />
evenimente nefericite.<br />
Dacă oamenii au aversiune faţă <strong>de</strong> risc, ei vor lua <strong>de</strong>cizia achiziţiei unui activ<br />
bazându-se atât pe venitul viitor aşteptat, cât şi pe an<strong>al</strong>iza riscului legat <strong>de</strong> câştigul<br />
respective. Sub influenţa aversiunii faţă <strong>de</strong> risc, <strong>de</strong> exemplu, investitorii vor dori să<br />
păstreze obligaţiuni estimate în diferite v<strong>al</strong>ute, dacă portofoliul <strong>de</strong> active financiare<br />
rezultat oferă combinaţia dorită între risc şi câştig, chiar dacă dobânzile pe care le oferă<br />
respectivele obligaţiuni sunt erodate <strong>de</strong> către parităţile v<strong>al</strong>utare. În gener<strong>al</strong>, un<br />
portofoliu <strong>al</strong> cărui câştig fluctuează puternic an <strong>de</strong> an este mai puţin dorit <strong>de</strong>cât un<br />
portofoliu care oferă acelaşi câştig an <strong>de</strong> an, cu fluctuaţii minore.<br />
Diversificarea portofoliului - motivul schimburilor internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> active<br />
Schimbul internaţion<strong>al</strong> <strong>de</strong> active poate fi benefic ambelor părţi angajate în<br />
această operaţiune prin faptul că le permite să reducă riscul investiţiilor efectuate.<br />
Schimbul conduce la această reducere a riscului prin posibilitatea ce le-o oferă<br />
participanţilor <strong>de</strong> a-şi diversifica portofoliile - <strong>de</strong> a-şi repartiza averea pe un spectru larg<br />
<strong>de</strong> active. James Tobin, profesor la Universitatea <strong>din</strong> Y<strong>al</strong>e, laureat <strong>al</strong> premiului Nobel<br />
pentru economie, este cel care a introdus conceptu<strong>al</strong> <strong>de</strong> diversificare <strong>al</strong> portofoliului<br />
caracterizând esenţa acestui concept prin sintagma “ să nu puneţi niciodată toate ouăle<br />
într-un sigur coş”. Atunci când o economie este <strong>de</strong>schisă către piaţa internaţion<strong>al</strong>ă <strong>de</strong><br />
capit<strong>al</strong>, ea îşi poate reduce riscul prin plasarea câtorva “ouă“ în “ coşuri străine”.<br />
Reducerea riscului este , <strong>de</strong>ci, motivul <strong>de</strong> bază <strong>al</strong> schimbului internaţion<strong>al</strong> <strong>de</strong> active, iar<br />
una <strong>din</strong> funcţiile pieţei internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> capit<strong>al</strong> este aceea <strong>de</strong> a face diversificarea<br />
posibilă.<br />
Tipuri <strong>de</strong> active internaţion<strong>al</strong>e<br />
Schimburile internaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> active se pot concretiza în operaţiuni cu multiple<br />
tipuri <strong>de</strong> active. Printre cele mai importante active tranzacţionate pe piaţa internaţion<strong>al</strong>ă<br />
<strong>de</strong> capit<strong>al</strong> putem aminti obligaţiunile şi <strong>de</strong>pozitele bancare exprimate în diferite v<strong>al</strong>ute,<br />
acţiuni, precum şi instrumente financiare mai complexe precum opţiunile. Achiziţia<br />
unei proprietăţi imobiliare situate în străinătate şi achiziţia directă a unei întreprin<strong>de</strong>ri<br />
<strong>din</strong>tr-o <strong>al</strong>tă ţară reprezintă, <strong>de</strong> asemenea, posibilităţi <strong>de</strong> diversificare a unui portofoliu<br />
<strong>de</strong> active.<br />
122