PARTEA I - Centru E-learning de Instruire al Resurselor Umane din ...

More documents

Recommendations

Info

Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţionale OBIECTIVELE DE STRUCTURĂ ALE POLITICII COMERCIALE Lect. univ. drd. Luminiţa Vochiţa Abstract: Structural objectives of the trade policy are objectives that imply fundamental changes in exterior trade structures of any country. These changes are meant to influence exterior trade performances and they are complementary to the growth objectives. On one hand, the growth objectives are final objectives, measurable, and on the other hand, the structural objectives are intermediary, both quantitative and qualitative, and they are of a real interest for external trade operators. These objectives are presented from the point of view of three items that influence the structure of external trade: comparative advantages, efficiency of trade, and international conjuncture of markets. Key words: growth objectives, comparative advantages, scale economies, efficiency of external trade, international structures of markets, export diversity, import substituents "Obiectivele de structură" ale politicii comerciale sunt obiective care implică schimbări fundamentale în structurile de comerţ exterior ale unei ţări. Aceste schimbări sunt în principiu de natură să influenţeze performanţele de comerţ exterior, completând deci obiectivele de creştere. Dacă obiectivele de creştere sunt obiective finale, măsurabile, obiectivele de structură sunt mai curând obiective intermediare, atât calitative cât şi cantitative, şi care interesează în mod direct agenţii de comerţ exterior. Aceste obiective vor fi prezentate din perspectiva a trei domenii de influenţă asupra structurii comerţului exterior: avantajele comparative, eficienţa comerţului, conjunctura internaţională a pieţelor. Vor fi prezentate trei criterii de structură pentru a preciza obiectivele cele mai prezente ale politicii comerciale: ameliorarea structurii preţurilor relative, diversificarea exporturilor, substituirea importurilor. Avantaje comparative Capacitatea unei ţări de a exporta depinde de competitivitatea externă a produselor sale. Această competitivitate este legată de caracteristicile de producţie ale ţării, în special de dotarea sa cu factori de producţie şi de combinarea acestor factori. Va exista un avantaj comparativ dacă ţara îşi fondează competitivitatea externă pe o utilizare intensivă a resurselor cu care este cel mai bine dotată sau a factorilor cei mai productivi, care să-i permită realizarea producţiei la costuri scăzute. Aceeaşi ţară se găseşte şi în situaţia de importator al unor bunuri şi servicii ale căror costuri nu le poate controla. În ciuda aparentei simplicităţi, această teorie se complică dacă este examinată dintr-un punct de vedere global şi în termeni de politică comercială, considerând un produs prin comparaţie cu toate celelalte produse şi de asemenea o ţară prin comparaţie cu toate celelalte ţări potenţiale concurente. Se impune o întrebare privind globalitatea conceptului de avantaj comparativ: poate politica comercială să contribuie la susţinerea unui avantaj comparativ existent sau la restaurarea unui avantaj comparativ pierdut 131
Revista Tinerilor Economişti Impactul politicii comerciale intervine mai ales pe termen mediu sau lung, pentru că schimbările fundamentale în structura productivă nu se pot realiza rapid. Pentru a înţelege constrângerile economice în cadrul cărora politica economică este pusă în practică, trebuie subliniată importanţa economiilor de scară ca factor de creare a unui avantaj comparativ. Majoritatea produselor sunt produse la costuri mai ridicate în cantităţi mai mici decât în cantităţi mai mari. În contextul unei producţii de scară largă, este mai rentabil să se utilizeze echipamente specializate şi astfel devine posibilă repartizarea muncilor între persoane specializate. Existenţa economiilor de scară poate fi un factor determinant în apariţia avantajelor comparative. Acesta este opusul situaţiei absenţei economiilor de scară care privează numeroase ţări în curs de dezvoltare de avantajul de a produce eficient. Şi aceasta din cauză că aceste ţări sunt adesea puţin diversificate şi foarte dependente de exterior, atât în ceea ce priveşte exporturile lor de bunuri şi servicii cât şi importurile. Politica comercială poate favoriza avantajele comparative influenţând dezvoltarea economiilor de scară. De fapt, o ţară care ajunge să dezvolte în mod rentabil un sector de activitate cu un nivel mediu de măsuri de promovare şi de măsuri de protecţie potrivite, poate atinge o dimensiune critică de la care poate obţine o anumită dominare (cel puţin regională). Resursele unei ţări sunt prima condiţie pentru crearea sau menţinerea unui avantaj comparativ. Nici o politică comercială nu ar fi de ajuns pentru a genera o situaţie de avantaj comparativ dacă pentru acesta nu există în primul rând o resursă abundentă care să intre în procesul de producţie a cel puţin un tip de bunuri sau servicii. Prin sursă se înţelege, în acest context, orice element care intră în procesul de producţie şi care în mod normal nu face obiectul schimburilor internaţionale în stare brută. Resursele sunt de obicei clasificate în 3 categorii: resurse naturale, resurse umane şi infrastructura. Gradul de eficienţă a comerţului Performanţa externă a unei ţări în curs de dezvoltare este strict influenţată de gradul de eficienţă a comerţului exterior al ţării respective. Caracteristicile structurale de comerţ exterior, în special gradul de diversificare a exporturilor, pot depinde puternic de următorii factori, a căror configuraţie determină eficienţa comerţului: a) existenţa unei infrastructuri a transporturilor b) existenţa unei reţele eficiente de servicii pentru producători c) existenţa unor organisme competente de promovare a exporturilor d) eficienţa serviciilor publice referitoare la mediul comercial. Existenţa infrastructurilor şi a serviciilor producător satisfăcătoare prezintă diferenţe în diverse ţări în curs de dezvoltare. Ea este strâns legată de nivelul de dezvoltare a economiei. Ţările care suferă de cele mai mari handicapuri (lipsa economiilor de scară, mărimea redusă a pieţei interne, izolarea geografică, competenţe limitate ale resurselor umane etc.) vor avea cele mai mari dificultăţi în a crea un mediu eficient al comerţului exterior. Doar un aflux important de asistenţă externă va putea să remedieze parţial aceste carenţe, care depind de mai multe sectoare ale politicii economice, altele decât ale politicii comerciale. Existenţa organismelor competente de promovare a exporturilor şi eficienţa altor servicii publice privind comerţul sunt în schimb direct legate de politica comercială, mai precis de aspectele sale instituţionale. 132
Page 1 and 2:
Revista Tinerilor Economi[ti Anul I
Page 3 and 4:
Colegiul redacţional: Amelia Bădi
Page 6 and 7:
CUPRINS 1. Editorial……………
Page 8 and 9:
Secţiunea Finanţe - Contabilitate
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83: Secţiunea Finanţe - Contabilitate
Page 88 and 89: Secţiunea Management - Marketing -
Page 122 and 123: Secţiunea Teorie economică - Rela
Page 148 and 149: Secţiunea Statistică - Informatic
show all

PARTEA I - Centru E-learning de Instruire al Resurselor Umane din ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?