PARTEA I - Centru E-learning de Instruire al Resurselor Umane din ...

Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţionale
ce în consecinţă, va face ca rezultatele analizei să devină incerte. Analiza integrării
financiare bazată pe studierea rentabilităţii ajustate în funcţie de risc incumbă dificultăţi
intrinseci, însă sarcina poate fi cu toate acestea dusă la bun sfârşit. Dacă însă se doreşte
desprinderea unor concluzii viabile privind integrarea financiară directă şi autonomia
ratei dobânzii pentru o întreagă ţară pe baza unor studii sectoriale, trebuie parcurse două
stadii. Mai întâi trebuie ca pe baza studierii tuturor segmentelor pieţei să fie desprinsă o
concluzie despre piaţa naţională, iar în etapa a doua să fie interpretate rezultatele în
termenii autonomiei ratei dobânzii.
Întrucât există numeroase sub-pieţe sau sectoare, există implicit o multitudine
de oportunităţii pentru a realiza comparaţii ale rentabilităţilor într-un studiu al integrării
financiare directe. Dacă sub-pieţele dintr-o ţară sunt legate într-un mod foarte clar,
analiza se poate reduce la analiza rentabilităţii unui singur tip de instrument. În practică
însă, dar şi în teorie dealtfel nu se evidenţiază acest gen de claritate, deşi există o serie
de teorii care pretind că explică cu argumente irefutabile legătura dintre ratele pe
termen scurt şi cele pe termen lung. Din perspectivă practică măsurile selective de
politică monetară, cum ar fi de exemplu subvenţionarea ratelor dobânzii pe anumite
segmente ale pieţei, motivează o extindere a analizei pentru a include comparaţii ale
rentabilităţii a mai multor tipuri diferite de investiţii financiare.
Aşa cum se arăta mai sus, în cea de-a doua etapă a studiului e necesar să fie
rezolvată problema tragerii unor concluzii privind libertatea politică de acţiune a unei
ţări, pe baza observării nivelului de integrare financiară directă. De exemplu, dacă o
ţară reuşeşte să menţină un nivel mai scăzut al ratei dobânzii în raport cu restul lumii,
cu ajutorul măsurilor de control sau al intervenţiilor selective, aceasta nu înseamnă în
mod necesar că a reuşit să se separe şi să-şi păstreze autonomia din perspectiva politicii
monetare. Fără îndoială că a reuşit în diferenţierea preţurilor în anumite sectoare, însă
înainte de a putea spune ceva despre integrarea financiară directă a pieţei financiare a
unei ţări, trebuie analizată piaţa întreagă pe baza studiilor diferitelor sub-pieţe, ceea ce
poate fi un proces foarte subiectiv şi plin de capcane, care trebuie întreprins cu multă
precauţie. Analiza unei singure sub-pieţe poate indica semnale eronate despre întreaga
piaţă, mai ales dacă există o redistribuire între pieţe.
O altă problemă importantă care se ridică privind comparaţia dintre ratele
dobânzii, este dacă această comparaţie trebuie realizată în plan bilateral sau global.
Tiparele descrise în literatură pentru diferite economii pornesc în general fără alte
analize, de la ipotezele standard privind efectele financiare exercitate de pieţele
financiare una asupra alteia. Astfel s-a presupus adesea că SUA este o ţară suficient de
mare pentru a putea ignora influenţa pieţelor străine. Astfel rata dobânzii în modelele
privind economia SUA e considerată a fi determinată endogen. Pe de altă parte pentru o
ţară mică, cum ar fi de exemplu Suedia, rata dobânzii e considerată a fi determinată în
întregime exogen, respectiv de influenţa pieţelor străine [Oxelheim, 1992].
În realitate însă, nu există o ţară suficient de mică pentru a justifica ‘ipoteza
ţării mici’, iar unii autori susţin că probabil nu există nici ţări suficient de mari şi
dominante pentru a rămâne neafectate de evenimentele petrecute în alte părţi ale lumii
[Hartman, 1984].
Un avantaj al studiilor bilaterale constă în faptul că furnizează ocazia de a
investiga în detaliu factorii care disting o piaţă de alta cum ar fi de exemplu cazul
modelării costurilor de tranzacţionare. Un avantaj şi mai important al studiilor bilaterale
este asociat cu dificultăţile elaborării unei definiţii adecvate a ‘ratei globale a dobânzii’.
O agregare a dobânzilor în acest scop poate fi, de exemplu, creată prin combinarea
129