PARTEA I - Centru E-learning de Instruire al Resurselor Umane din ...

More documents

Recommendations

Info

Secţiunea Finanţe - Contabilitate Avantaje şi costuri legate de adoptarea ţintirii inflaţiei faţă de ţintirea nivelului preţurilor În lume există câteva regimuri de politică monetară care ţintesc inflaţia în mod explicit, dar nu există regimuri cu ţinte explicite sau implicite ale nivelului preţurilor. Din punct de vedere operaţional, ţintirea explicită a inflaţiei presupune că aceste ţări îşi stabilesc drept obiectiv încadrarea inflaţiei într-o bandă anunţată anterior pentru o perioadă determinată. În cadrul unui sistem de ţintire a inflaţiei, banca centrală nu urmăreşte compensarea cazurilor din trecut în care ţinta de inflaţie nu a fost atinsă. De exemplu, dacă inflaţia depăşeşte ţinta stabilită pentru o perioadă, banca centrală nu urmăreşte să compenseze aceasta prin reducerea inflaţiei sub ţinta stabilită; ea încearcă numai să aducă inflaţia înapoi la ţintă. De aceea, în cadrul unui regim de ţintire a inflaţiei banca centrală se preocupă numai de direcţia viitoare a inflaţiei. Spre deosebire de ţintirea inflaţiei, care este prin natura ei caracterizată de anticipare, ţintirea nivelului preţurilor nu ne permite să uităm experienţa anterioară. În ceea ce priveşte ţintirea nivelului preţurilor, în cazul în care nivelul preţurilor se majorează într-un ritm care depăşeşte nivelul ţintit, banca centrală trebuie să-şi înăsprească politica monetară pentru readucerea nivelului preţurilor la cel programat. În unele situaţii, aceasta ar putea necesita o perioadă de deflaţie sau o perioadă în care inflaţia să fie egală sau apropiată de zero, în funcţie de natura ţintei nivelului preţurilor. Cu toate acestea, în aceeaşi măsură ca şi în cazul ţintirii inflaţiei, în cadrul programului de ţintire a preţurilor, banca centrală beneficiază de libertatea de a nu lua în considerare şocurile de preţ temporare şi de a readuce nivelul preţurilor la ţinta stabilită într-o anumită perioadă de timp. Ţintirea nivelului preţurilor prezintă o serie de costuri şi avantaje faţă de ţintirea inflaţiei. De exemplu, ţintirea nivelului preţurilor oferă avantajul potenţial al conferirii unui grad mai înalt de certitudine al nivelului preţurilor de-a lungul timpului şi poate furniza perspective mai favorabile pentru menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mai lung decât în cazul regimului de ţintire a inflaţiei. Astfel, acesta se poate dovedi mai eficient în privinţa micşorării costurilor pe termen mai lung, aferente unei rate a inflaţiei mai scăzute, precum şi ancorării la un nivel redus a aşteptărilor de inflaţie pe termen mai lung, decât în cazul ţintirii inflaţiei. Pe de altă parte, ţintirea nivelului preţurilor poate antrena şi costuri potenţiale, inclusiv posibilitatea unei mai mari fluctuaţii a inflaţiei şi a unei mai mari variaţii a producţiei, mai ales dacă măsurile aferente ţintirii nu iau în calcul şocurile de preţ temporare sau conferă băncii centrale o oarecare flexibilitate pe perioada în care nivelul preţurilor este readus înapoi la ţintă. În ultimii zece ani, un număr tot mai mare de bănci centrale au adoptat ţintirea inflaţiei ca regim de politică monetară, într-o formă sau alta. Este aceasta o opţiune clară Considerăm că opţiunea nu este atât de clară. Deşi cele două regimuri par a fi similare, rezultatele care decurg din adoptarea unuia sau altuia sunt destul de diferite. Principalul factor care trebuie avut în vedere atunci când se analizează aceste probleme se referă la perspectiva atribuţiilor ce le revin băncilor centrale. În condiţiile actuale, stabilitatea preţurilor reprezintă în mod frecvent principalul obiectiv al unei bănci centrale. Diferenţa esenţială dintre băncile centrale rezidă în definiţia stabilităţii preţurilor şi în regimul de politică monetară cu ajutorul căruia acest obiectiv trebuie atins. În ultimă analiză, opţiunea între ţintirea nivelului preţurilor şi ţintirea inflaţiei se reduce la criteriul variabilităţii induse de fiecare dintre cele două regimuri la nivelul producţiei (în principal, PIB) şi al inflaţiei. 39
Revista Tinerilor Economişti Ţintirea nivelului preţurilor poate avea drept rezultat o inflaţie mai scăzută decât ţintirea inflaţiei - este concluzia unor lucrări care compară cele două opţiuni. Cu toate că majoritatea studiilor au găsit dovezi în sprijinul metodei ţintirii nivelului preţurilor faţă de cea a ţintirii inflaţiei, autorii sunt conştienţi de dificultăţile cu care se confruntă factorii de decizie în domeniul politicii monetare în ceea ce priveşte demersul acestora de a convinge publicul de avantajele ţintirii nivelului preţurilor. Adoptarea unui nou regim de politică monetară este atât o măsură de ordin politic, cât şi economic. În opinia autorilor, o soluţie ar fi ca băncile centrale să adopte regimuri de ţintire a inflaţiei, care se definesc prin valori medii ale ţintei pe perioade mai lungi de timp , similare ţintirii nivelului preţurilor. Altfel spus, autorii sugerează ca băncile centrale să ţină seama de un grad mai ridicat de flexibilitate atunci când îşi definesc ţinta, putând să adopte o regulă care să fie o combinaţie între ţintirea nivelului preţurilor şi ţintirea inflaţiei. Aşteptările inflaţioniste şi rolul lor Problema naturii aşteptărilor prezintă o importanţă esenţială pentru implementarea politicii economice, cu precădere a politicii monetare. Un aspect deosebit de important constă în aceea că tipurile de comportament anticipativ leagă esenţa politicii monetare de chestiuni precum credibilitatea, angajamentul, reputaţia şi consistenţa în timp. În ceea ce priveşte ţintirea inflaţiei, este vital nu atât faptul că banca centrală trebuie să urmărească direct atingerea ţintei de inflaţie şi nu a unui obiectiv intermediar, cât faptul că trebuie să satisfacă toate criteriile pentru a putea fi credibilă în demersul său. Astfel, ţintirea inflaţiei poate fi privită şi ca un cadru de politică monetară care integrează în mod explicit în inflaţie o componentă anticipativ. Dacă aşteptările ar fi de natură pur raţională, acestea ar putea fi reduse fără nici un fel de cost, cu condiţia ca banca centrală să fie pe deplin credibilă. Reducerea inflaţiei presupune în mod obişnuit o serie de costuri, de cele mai multe ori datorate faptului că există o oarecare inerţie în procesul inflaţionist. Acest tip de dinamică a procesului inflaţionist poate decurge fie din contractele salariale care sunt stabilite pentru diverse perioade, fie din aşteptările care nu sunt perfect raţionale. Atunci când aşteptările nu sunt de natură raţională şi sunt modelate similar unui proces de învăţare, este recomandabil ca politica monetară să se concentreze cu precădere asupra stabilităţii preţurilor. Avantajul îl constituie faptul că adoptând o atitudine mai agresivă faţă de inflaţie, banca centrală facilitează procesul de învăţare. În concluzie, o modalitate superioară de creare a unui model de aşteptări inflaţioniste întrun mediu economic dezinflaţionist ar putea fi reprezentată de un proces de învăţare. Tratarea datelor în timp real Problema măsurării datelor este creată de faptul că decidenţii politicilor economice trebuie să utilizeze datele în timp real, date supuse revizuirii şi, prin urmare, problemelor de măsurare eronată. Mai exact, pot apărea două tipuri de situaţii: • problema estimării valorilor la finele intervalului în vederea obţinerii producţiei potenţiale; • estimările bazate pe datele în timp real pot diferi, în mare măsură, de cele bazate pe date revizuite. Perioada anilor '70, caracterizată printr-o rată înaltă a inflaţiei şi creştere economică scăzută, a condus la interpretări diferite în ceea ce priveşte politica 40
Page 1 and 2: Revista Tinerilor Economi[ti Anul I
Page 3 and 4: Colegiul redacţional: Amelia Bădi
Page 6 and 7: CUPRINS 1. Editorial……………
Page 8 and 9: Secţiunea Finanţe - Contabilitate
Page 88 and 89: Secţiunea Management - Marketing -
Page 90 and 91:
Secţiunea Management - Marketing -
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Secţiunea Teorie economică - Rela
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Secţiunea Statistică - Informatic
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
show all

PARTEA I - Centru E-learning de Instruire al Resurselor Umane din ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?