PARTEA I - Centru E-learning de Instruire al Resurselor Umane din ...

Secţiunea Teorie economică – Relaţii economice internaţionale
cantităţi foarte mari, astfel încât ei să le poată folosi în mod nemăsurat. Oricând apare
acest tip de relaţie, într-o anumită perioadă de timp – oricând oamenii realizează că
cerinţele pentru un bun sunt mai mari decât cantitatea disponibilă – ei dovedesc
perspicacitate în a vedea că nici o parte a cantităţii disponibile nu îşi va pierde
proprietăţile folositoare sau nu va mai fi sub controlul oamenilor, fără ca anumite
trebuinţe umane concrete, prevăzute dinainte să rămână nesatisfăcute sau să fie
satisfăcute mai puţin complet decât înainte.
“Primele efecte ale acestei perspicacităţi umane duc la satisfacerea trebuinţelor
într-un mod cât se poate de complet în funcţie şi de eforturile oamenilor de:
1. a menţine la dispoziţia lor fiecare parte a unui bun aflat în această relaţie;
2. a conserva proprietăţile folositoare ale bunului”.
Un alt efect ar fi faptul că oamenii devin conştienţi pe de o parte că, în aceste
împrejurări, trebuinţele pentru bunul aflat în discuţie nu vor fi satisfăcute şi pe de altă
parte, orice folosire inadecvată a cantităţilor parţiale din acest bun trebuie să rezulte în
mod necesar din bunurile care vor fi asigurate de folosirea corespunzătoare a
cantităţilor disponibile rămase nesatisfăcute. În acest fel, “oamenii se străduiesc în
activitatea lor permanentă să-şi satisfacă trebuinţele:
3. să facă o alegere între trebuinţele cele mai importante pe care ei le vor
satisface prin cantităţile disponibile ale bunului în chestiune şi între trebuinţele care
vor rămâne nesatisfăcute,
4. să obţină cel mai bun rezultat cu o cantitate dată a bunului sau un rezultat
dat cu cea mai mică cantitate posibilă, cu alte cuvinte să direcţioneze cantităţile de
bunuri disponibile consumatorilor şi în mod particular, cantităţile disponibile de
mijloace de producţie, către satisfacerea trebuinţelor într-o măsură adecvată” .
Aceasta este o problemă foarte importantă din punct de vedere al trierii nevoilor pentru
fiecare individ.
Complexul activităţii umane direcţionat spre aceste patru obiective este numit
“a face economii” iar bunurile folosite în relaţia cantitativă implicată în discuţia
precedentă sunt obiectele exclusive ale acestei relaţii. Aceste bunuri sunt “bunuri
economice”, în contrast cu bunurile care nu prezintă nici o necesitate economică -
datorită acestor motive, pot fi trasate relaţii cantitative accesibile măsurării exacte.
Înainte de a începe demonstrarea acestor relaţii şi a fenomenelor de viaţă
determinate de ele, vom lua în considerare un fenomen al vieţii sociale care are o mare
importanţă pentru bunăstarea omenească şi care ia naştere din relaţiile cantitative
prezentate în această secţiune. Până acum nu am prezentat situaţiile de viaţă care rezultă
din faptul că cerinţele oamenilor pentru multe bunuri sunt mai mari decât cantităţile
disponibile. Ceea ce s-a spus până acum este valabil şi pentru un individ luat în parte şi
pentru o societate întreagă, oricare ar fi organizarea acesteia. Dar viaţa socială a
oamenilor, urmărind interesele lor personale chiar ca şi membri ai societăţii, aduce în
discuţie un fenomen special în cazul tuturor bunurilor ale căror cantităţi disponibile sunt
mai puţine decât trebuinţa pentru ele. O luare în considerare a acestui fenomen îşi
găseşte locul aici. Dacă relaţia cantitativă aflată în discuţie apare într-o societate (dacă
cerinţele unei societăţi pentru un bun sunt mai mari decât cantitatea disponibilă), este
imposibil, în acord cu ce s-a spus mai devreme, ca trebuinţele respective, ale tuturor
indivizilor care formează societatea, să fie complet satisfăcute. Interesul personal al
omului se face simţit şi acolo unde cantitatea disponibilă nu este suficientă tuturor,
fiecare individ va încerca să-şi apere propriile cerinţe în mod complet, excluzând
celelalte persoane.
137