GHID DE STUDIU PEDIATRIE ÅI PUERICULTURÄ - UMF

More documents

Recommendations

Info

Dieta prudentă - include: 1. Existenţa unui program regulat a meselor. 2. Alimentaţia să fie cât mai variată şi bogată în legume şi fructe. 3. Hidraţii de carbon să furnizeze cel puţin 60% din aportul caloric zilnic. Zaharurile simple să reprezinte sub 10% din aportul energetic şi să se consume cantităţi mai mari de cereale integrale şi alimente bogate în fibre. 4. Grăsimile să aducă mai puţin de 30% din aportul zilnic de calorii iar cantitatea de colesterol să nu fie mai mare de 300 mg/zi. Restricţia grăsimilor sub 15-20% din totalul caloriilor trebuie evitată deoarece afectează procesul de creştere. 5. Limitarea aportului de sodiu prin consumul de alimente proaspete în locul celor ultraprocesate. 6. Evitarea consumului regulat de alimente bogate în calorii şi sărace în elemente nutritive. 3. NUTRIŢIA ADOLESCENTULUI Nevoi energetice: fete: 2.000 kcal/zi; băieţi: 2.500 – 3.000 kcal/zi Aportul de proteine: - Proteinele sunt substanţe nutritive esenţiale pentru procesul creştere şi pentru dezvoltarea masei musculare. - Adolescenţii au nevoie, în medie, de 45g până la 60g proteine zilnic, acestea putând reprezenta 7% până la 10% din aportul aportul energetic total. - În estimarea necesarului proteic ar trebui să se ţină seama de sexul, vârsta şi starea de nutriţie a adolescentului, precum şi de calitatea proteinelor din alimentaţie. - Cantitatea necesară de proteine se obţine uşor cu o dietă echilibrată, deficitul proteic fiind rar întâlnit, cu excepţia adolescenţior care au ales să urmeze o dietă vegetariană. Aportul de lipide: - Lipidele din dieta adolescentului nu ar trebui să depăşească 30% din aportul caloric zilnic, iar maximum 10% să fie grăsimi saturate. - Important este consumul de acizi graşi polinesaturaţi reprezentaţi de cele două grupe importante: grupul omega-3 (C18:3n-3) având ca precursor acidul α-linolenic şi grupul omega-6 (C18:2n-6), cu precursor acidul linoleic. - Acizii graşi polinesaturaţi au un rol esenţial în cadrul procesului de creşte şi dezvoltare, în prevenirea apariţiei bolilor cardiovasculare şi se pare că există o legătură între aportul insuficient de acid α linolenic şi apariţia tulburărilor de comportament. - Indiferent de vârstă, grăsimile alimentare ar trebui să conţină în medie 3,5-5% din energia totală sub formă de acid linoleic şi 0,5-1% sub formă de acid α linolenic, iar recomandările nutriţioniştilor indică un raport între cei doi de 4-6/1. Aportul de glucide: - Glucidele sunt componente de bază ale alimentaţiei adolescentului; ele constituie o importantă sursă de energie, astfel că cel puţin 55% din aportul caloric zilnic trebuie să provină din metabolizarea hidraţilor de carbon. - Consumul de alimente bogate în hidraţi de carbon şi sărace în grăsimi este calea cea mai sănătoasă de a se asigura necesarul caloric zilnic al adolescentului. - Consumul zilnic a 20-35 g fibre alimentare, asigură realizarea unui tranzit intestinal normal şi menţinerea în echilibru a florei intestinale. - O dietă care conţine un nivel optim de glucide poate preveni acumularea de grăsimi la nivelul organismului. Dieta vegetariană în adolescenţă - În cazul adolescenţilor, opţiunea pentru un astfel de stil de viaţă este motivată cel mai adesea de preferinţe sau antipatii alimentare, preocuparea pentru drepturile animalelor, apartenenţa la o anumită cultură sau religie, decizia familiei sau dorinţa de menţinere a stării de sănătate. - Adoptarea unei diete vegetariene sau a oricărui tip de dietă restrictivă, poate anunţa apariţia,
în viitor, a unei tulburări de comportament alimentar de tipul anorexiei mentale. - Dieta vegetariană poate conduce, în cazul adolescenţilor, la deficite nutriţionale care să le afecteze procesul de creştere şi dezvoltare. - Tinerilor care au ales să elimine complet din alimentaţie unul sau mai multe grupe alimentare de bază, trebuie să li se asigure consiliere nutritivă şi o evaluare periodică a creşterii şi dezvoltării. - Întocmirea dietei vegetariene trebuie făcută cu mare atenţie pentru a include acele elemente nutritive (fier, calciu, zinc, proteine, vitamina D şi B12,) care pot lipsi prin excluderea din alimentaţie a cărnii, lactatelor şi ouălor.
Page 1 and 2: GHID DE STUDIU PEDIATRIE ŞI PUERIC
Page 3 and 4: BIBLIOGRAFIE 1. Cursul predat la ca
Page 5 and 6: C. Copilăria III (şcolar) 6 - 16
Page 7 and 8: Creşterea ponderală - În primele
Page 9 and 10: NOU-NĂSCUTUL LA TERMEN Gabriela Pa
Page 11 and 12: PARTICULARITǍŢILE MORFOFUNCŢIONA
Page 13 and 14: ALIMENTAŢIA - NEVOILE NUTRITIVE AL
Page 15 and 16: Zincul-stimuleaza activitatea enzim
Page 17 and 18: Contraindicaţiile alăptării: mat
Page 19 and 20: Se oferă sugarului preparat în ur
Page 21: ALIMENTAŢIA COPILULUI MIC, PREŞCO
Page 25 and 26: Profilaxie: Riscul de recurenţă
Page 27 and 28: BOLI MONOGENICE Paula Grigorescu-Si
Page 29 and 30: c) pentru ambivalenţa organelor ge
Page 31 and 32: 2. BOLILE APARATULUI RESPIRATOR INF
Page 33 and 34: De reţinut: 1. în răceala comun
Page 35 and 36: PNEUMONII BACTERIENE ACUTE. BRONHOP
Page 37 and 38: ASTMUL BRONŞIC Paraschiva Chereche
Page 39 and 40: Principalele volume şi debite func
Page 41 and 42: - în tratamentul cronic cu teofili
Page 43 and 44: tusei este legată de episoadele in
Page 45 and 46: INSUFICIENŢA RESPIRATORIE ACUTĂ L
Page 47 and 48: Administrarea în concentraţie opt
Page 49 and 50: III. Fără şunt: coarctaţia aort
Page 51 and 52: Diagnostic pozitiv: - clinic: suflu
Page 53 and 54: clinic: suflu sistolic de ejecţie
Page 55 and 56: Fig 2 Schema cardiopatiilor congeni
Page 57 and 58: 2. boli cu afectare primitiv miocar
Page 59 and 60: ŞOCUL Mariana Andreica, Simona Că
Page 61 and 62: 5. BOLILE APARATULUI DIGESTIV VĂRS
Page 63 and 64: la vârsta de copil mare/adolescent
Page 65 and 66: ENTEROCOLITA ACUTĂ Nicolae Miu Def
Page 67 and 68: Include precizarea următoarelor as
Page 69 and 70: gastrointestinale nespecifice, paci
Page 71 and 72: BOALA INFLAMATORIE INTESTINALĂ CRO
Page 73 and 74:
ICTERUL NOU-NĂSCUTULUI ŞI COPILUL
Page 75 and 76:
COLESTAZA NEONATALĂ Tudor L. Pop D
Page 77 and 78:
HEPATITELE CRONICE Daniela Iacob De
Page 79 and 80:
6. BOLI METABOLICE NUTRIŢIONALE Ş
Page 81 and 82:
RAHITISMUL CARENȚIAL ȘI NECARENȚ
Page 83 and 84:
MALNUTRIŢIA Mariana Mureşan Intro
Page 85 and 86:
OBEZITATEA COPILULUI ŞI ADOLESCENT
Page 87 and 88:
Tratamentul obezitaţii se individu
Page 89 and 90:
Diagnostic pozitiv Criterii clinice
Page 91 and 92:
SINDROMUL NEFROTIC Aurel Bizo Defin
Page 93 and 94:
INSUFICIENŢA RENALĂ ACUTĂ Aurel
Page 95 and 96:
8. BOLILE HEMATOLOGICE SINDROMUL AN
Page 97 and 98:
II. Dobândite: idiopatice (50%), t
Page 99 and 100:
ANOMALIILE HEMOSTAZEI Gheorghe Popa
Page 101 and 102:
Principii de tratament. Prevenirea
Page 103 and 104:
- L3 (2%), tip Burkitt, celule mari
Page 105 and 106:
LNH-T debutează frecvent supradiaf
Page 107 and 108:
- Hipogamaglobulinemia comună vari
Page 109 and 110:
2. Cardita: sufluri funcţionale, c
Page 111 and 112:
LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC Simona
Page 113 and 114:
11. URGENŢE PEDIATRICE CONVULSIILE
Page 115 and 116:
COMELE Daniela Iacob Definiţie: Co
Page 117 and 118:
INTOXICAŢIILE ACUTE EXOGENE Angela
show all

GHID DE STUDIU PEDIATRIE ÅI PUERICULTURÄ - UMF

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

GHID DE STUDIU PEDIATRIE ÅI PUERICULTURÄ - UMF