Nr. 38 - Pro Didactica

EX CATHEDRAprocesului didactic-educativ ºi un mijloc de delimitare,fixare ºi intervenþie asupra conþinuturilor ºi obiectiveloreducaþionale [cf. T. Haladyne, 2].Evaluarea ºcolarã modernã avanseazã de la controlulcunoºtinþelor (viziunea tradiþionalã) la tendinþa de a seconstitui drept cale principalã în perfecþionarea procesuluieducaþional, revendicînd o strategie globalã a formãrii/dezvoltãriiidentitãþii personalitãþii celui educat.În acest sens, evaluarea nu este doar o etapã supraadãugatãori suprapusã procesului educaþional, ci un actintegrat al activitãþii pedagogice.Ca atitudine a celor doi subiecþi ai educaþiei, evaluareaºcolarã modernã diminueazã semnificativ sau chiarexclude funcþia punitivã, acordînd prioritate valoriiformative a acesteia.Ca act subiectiv însã, desfãºurat pe temeiuri obiective– axiologia educaþiei cuprinde toate componenteleacesteia! [cf. 3], evaluarea ºcolarã nu poate exista caacþiune pur obiectivã. Profesorul tinde spre o evaluarecorectã ºi autenticã, prin raportarea achiziþiilor ºcolare(=cultural-spirituale) ale elevului la standardeleeducaþionale, dar ºi la ritmul propriu de formare/dezvoltareal acestuia. De aceea, proiectarea, gestionarea ºimonitorizarea subsistemului evaluãrii ºcolare include cunecesitate ºi autoevaluarea, care întregeºte imagineadespre sine a elevului din perspectiva judecãþii de valoareemise de profesor, dar care judecatã însã este de originecolectivã, socialã, profesorul reprezentînd, în mare,materializarea subiectivã a demersului obiectiv (social)pentru calitatea ºi modalitatea formãrii/dezvoltãriiidentitãþii celui educat.Prin urmare, ºi funcþiile pedagogice ale evaluãriiºcolare, cãrora li se atribuie de cãtre majoritatea autorilordeclanºarea unor circuite de conexiune inversã externã(realizate de profesor) ºi chiar interne (realizate de elev),necesare pentru verificarea calitãþii activitãþii didacticeducativepe coordonata corespondenþelor curricularedintre obiectivele pedagogice, conþinuturile pedagogiceºi metodologia pedagogicã (de predare-învãþareevaluare)– de informare pedagogicã (interpretarea ºiverificarea rezultatelor ºcolare la anumite intervale de timp,pe criterii prioritar constatative), de diagnozãpedagogicã (interpretarea ºi verificarea rezultatelor ladiferite intervale de timp, pe criterii prioritar calitative),de prognozã pedagogicã (decizii cu valoare anticipativã,de stimulare a activitãþii de formare-dezvoltare apersonalitãþii la niveluri de performanþã ºi de competenþãsuperioare) [cf. S.Cristea, 4, p. 133] – ar trebui înþelese nudoar ca valori în funcþiune ale unor elemente ale sistemuluieducaþional (obiective, conþinuturi, metodologii,management etc.), ci, întîi de toate, ca valori formate/îndevenire ale identitãþii personalitãþii celui educat.Un argument semnificativ în acest sens îl reprezintã,de exemplu, cele 4 moduri prin care evaluarea influenþeazãprocesul învãþãrii, marcate de P.Bradfoot, trei dintre elefiind axate anume pe personalitatea în devenire a celuieducat:1. Prin evaluare elevii sînt motivaþi spre învãþare.Dacã rezultatele evaluãrii sînt pozitive elevul areîncredere în el ºi succesul ºcolar îl motiveazã.Efectul opus – insuccesul ºcolar – genereazãdemoralizarea elevului ºi nu întotdeauna un eºecîl determinã sã înveþe mai mult.2. Prin evaluare profesorul ºi elevii decid care sîntcarenþele învãþãrii ºi pe ce trebuie sã punã accentul.3. Evaluarea îi ajutã pe elevi sã ºtie cum sã înveþe.4. Evaluarea îi ajutã pe elevi sã aprecieze efortulînvãþãrii [5, p. 87].Cu toate acestea, rezultatele învãþãrii (rezultateleºcolare) sînt condiþionate esenþial de ce (conþinuturileeducaþionale) ºi cum (metodologiile educaþionale) predauprofesorii. Ca unul dintre cei doi factori subiectivi principaliai educaþiei, profesorul se manifestã în aceastã calitate prinmãiestria profesionalã. Valorile pe care le promoveazãînsã sînt determinate social: scopul educaþional ºisistemul de obiective, conþinuturile educaþionale ºimetodologiile predãrii-învãþãrii-evaluãrii, modul în careeste administrat procesul de învãþãmînt (managementuleducaþiei) etc., precum ºi principiile pe care se desfãºoarãacesta, sînt social determinate, adicã îi sînt delegateprofesorului de cãtre comunitatea umanã, el trebuind sãle realizeze efectiv. În final, o evaluare ºcolarã pozitivã(=corectã, competentã, eficientã) schimbãcomportamentul elevului, provocîndu-l la gîndireapropriei activitãþi de învãþare/formare/dezvoltare. Aceastãactivitate fiind cu deosebire una intelectual-spiritualã, seproduce astfel fenomenul gîndirea gîndirii (Aristotel):elevii cugetã asupra a ceea ce au de realizat ºi îºiconºtientizeazã acþiunile, precizeazã punctele în care aunevoie de ajutor. În aºa mod se realizeazã ºi autoevaluarea,prin care îºi cunosc potenþialul intelectual-spiritual ºi decunoaºtere. În acest moment al actului educaþional poateinterveni profesorul, ghidîndu-i pe elevi spre dezvoltareacapacitãþii de autoevaluare ºi ajutîndu-i sã adopte unprogram ºi un sistem de învãþare propriu. Dar toate acesteacþiuni au valoare educaþionalã doar în cazul în care sîntraportate la nevoia ºi procesul de formare a identitãþiipersonalitãþii elevului.Ca dimensiune socialã, evaluarea ºcolarã reprezintãdemersurile cu privire la educaþie ºi învãþãmînt alestructurilor ºi comunitãþilor sociale, politice, economiceºi cultural-spirituale (inclusiv educaþionale), manifestatela scarã naþionalã, regionalã (zonalã) ºi localã, prinexponenþii acestora – partidele ºi personalitãþile politice,ale culturii, ºtiinþei, educaþiei, religiei ºi bisericii, massmedia,ONG-urile.Sfera de reprezentare socialã a evaluãrii include:a) evaluarea instituþiilor ºcolare;b) evaluarea colectivului didactic, comisiei metodice;c) evaluarea elevilor [4, p. 136].10DIMENSIUNILE EDUCAÞIONALà ªI SOCIALà ALE EVALUÃRII ªCOLARE