Nr. 38 - Pro Didactica

EXERCITO ERGO SUMAl treisprezecelea factor (2,9%) vizeazã urmãtoarele trei puncte: 43 – «nu povesteam altora cît de gravã e situaþia»;44 – «refuzam sã iau în serios situaþia»; 66 – «fãceam sport». În factorul dat este reprezentat într-o mãsurã mai mare tipulorientat spre problemã, de aceea a fost numit compensare.Analiza efectuatã aratã cã printre cei 13 factori ce determinã modalitãþile ºi strategiile de ajustare a comportamentuluila situaþii dificile de viaþã au fost evidenþiaþi patru, ºi anume: «facilitarea socialã»; «riscul social»; «compromisul»ºi «fatalismul». Putem presupune deci cã strategiile desemnate de aceºti patru factori sînt predominante în procesulde adaptare a respondenþilor la situaþii dificile de viaþã.REERINÞE BIBLIOGRAICE:1. Lazarus, R. S., olkman, S., Stress, Appraisal and Coping, New-York, 1984.2. Äàëü‚ Â. Òîëêîâûé ñëîâàðü, Ò. 4, Ìîñêâà, 1982.3. Äæèäàðüÿí‚ È.À., Ïðåäñòàâëåíèå î ñ÷àñòüå â ðîññèéñêîì ìåíòàëèòåòå, Ñàíêò-Ïåòåðáóðã, 2001.4. Øìàéëîâà‚ Ð.À. Òåîðèÿ ñòàòèñòèêè, Ìîñêâà, 1996.Recenzenþi:dr., conf. univ. Ion NEGURÃdr., conf. univ. Maria PLEªCAAlgoritmi de testare adaptivãINTRODUCEREÎn ultimii ani atenþia conceptorilor de teste estefocusatã pe aºa-numita testare adaptivã. Esenþa acesteimetode, care poate fi realizatã în cadrul evaluãrii asistatepe calculator, constã în faptul cã examinatul lucreazã nucu întreg setul de itemi, prea facili sau prea dificili pentruel, dar numai cu acei care corespund posibilitãþilor lui. Înacest fel se poate obþine o informaþie precisã,administrînd un numãr minim de itemi. La Universitateade Stat „Alecu Russo” din Bãlþi se efectueazã experienþede aplicare a testelor adaptive la studierea disciplinelorinformatice.1. NOÞIUNI GENERALETestele au fost construite întotdeauna în funcþie decerinþele persoanelor examinate ºi performanþeleaºteptate în cazul evaluãrii unui grup. Este recunoscutfaptul cã administrarea unui item prea facil, prea simplueste o pierdere de timp, determinînd din parteacandidaþilor un comportament nedorit, cum ar fi comitereagreºelilor din neatenþie, alegerea rãspunsurilor incorectecare însã pot fi plauzibile. Pe de altã parte, itemii preadificili conduc, de obicei, la rezultate neconcludente,departe de adevãr, deoarece candidaþii, parcã intuindzãdãrnicia încercãrilor, nu denotã o atitudine serioasã,încercînd sã ghiceascã rãspunsul corect.Adaptarea testului în conformitate cu performanþeleindividuale ale fiecãrei persoane examinate a fost privitla început ca un element problematic ºi poate chiarnedorit. Apare întrebarea – cum sînt comparaþi candidaþii,dacã rãspund la teste diferite?Alfred Binet (1905), graþie testelor sale de inteligenþã,a avansat cel mai mult în acest domeniu. Cercetãtorul ademonstrat cã testul se poate crea pentru un individ,avînd la îndemînã o simplã stratagemã – categorizarea(aranjarea) itemilor în conformitate cu dificultatea lor.Binet începea examinarea pornind de la un subset deitemi, aleºi (intuitiv) de el, de dificultate potrivitã pentrucapacitatea candidatului. Dacã rãspundea corect, Binetîi oferea un nou subset de itemi succesivi mai dificili,pînã cînd candidatul termina prin a greºi frecvent. Încazul în care nu reuºea la primul set de itemi, Binet îiadministra un set de itemi succesivi mai facili, pînã cîndcandidatul rãspundea corect aproape de fiecare datã.olosind aceastã informaþie, Binet estima capacitateacandidatului.2. ESENÞA TESTÃRII ADAPTIVECOMPUTERIZATEVom analiza un caz particular imaginar. Sã admitem cãdispunem de un banc de itemi construit din itemidihotomici (cu douã rãspunsuri). iecare item are unanumit grad de dificultate, care variazã în diapazonul0..100 unitãþi. ie cã itemul “2+2=4”, prezent în acest banc,are dificultatea de 5 unitãþi. Atunci candidaþii pentru carerespectivul item este uºor au capacitatea mai mare de 5unitãþi. Candidaþii care au 50% ºanse de a rãspunde corectla itemul dat au capacitatea de 5 unitãþi. Pentru acaracteriza acest tip de itemi, se foloseºte termenul englez“targeted on”, ceea ce înseamnã cã itemul este “aþintit”spre capacitatea celui examinat.Alegerea primului item de calculator nu este unmoment critic pentru mãsurare, dar poate influenþa stareapsihologicã a candidatului. Administrarea unui item preadificil îi poate determina celui examinat disperare ºi, ca38MODALITÃÞI ªI STRATEGII DE AJUSTARE A COMPORTAMENTULUI LA SITUAÞII DIICILE DE VIAÞÃ