Nr. 38 - Pro Didactica

UN VIITOR PENTRU IECARE COPILbunuri materiale. Copiii cad pradã vorbelor spuse latelefon: „Doar ºtii cã pentru tine am plecat, ca sã-þi fiemai uºor în viitor”, crezînd în continuare cã relaþia cumama este aceeaºi.Rezultatele la Testul proiectiv de completare afrazelor neterminate denotã o discrepanþã calitativã adorinþelor, atracþiilor, scopurilor ºi trebuinþelor între celedouã loturi. În urma observaþiilor efectuate pe parcursulanalizei ºi interpretãrii datelor puse la dispoziþie de copiiidin lotul experimental, s-a constatat un dezacord evidentîntre dorinþe ºi realitate. În expunerile lor se observã odozã de nesiguranþã, anxietate în legãturã cu perspectivelece le oferã viitorul. Situaþia financiarã soluþionatã depãrinþi, prin propriul sacrificiu, nu asigurã deci echilibrulemoþional al copiilor. Optimismul pe care-l manifestã eieste unul naiv ºi nu real.La Testul de determinare a spectrului emoþionalambele loturi de subiecþi au obþinut cote mai mari laspectrul emoþiilor negative (ig. 3). Diferenþe esenþialeîntre ambele loturi nu se atestã. Vîrsta adolescenþei estevîrsta vieþii afective legate de semeni, prieteni, realizãri,succese, mai puþin de relaþiile familiale. Pentru a nuanþarezultatele, am recurs la determinarea corelaþiei dintreindicele scalei Raporturi copii-pãrinþi ºi spectrulemoþiilor. Am obþinut o corelaþie semnificativ pozitivãîntre raportul mamã-emoþii pozitive pentru lotul de control(r=0,34, p=0,05) ºi o corelaþie semnificativ negativã întreraportul mamã-emoþii negative pentru lotul experimental(r=-0,32, p=0,05). De aici putem conchide cã prezenþa uneirelaþii satisfãcãtoare cu mama condiþioneazã o frecvenþãcrescutã a emoþiilor pozitive. Pentru copiii din familiidezintegrate spectrul de emoþii negative se va diminuaodatã cu armonizarea relaþiei cu mama. Tatãl are o maimicã însemnãtate în viaþa afectivã a copiilor. Adaptareafamilialã, climatul favorabil s-a dovedit a avea contribuþieîn frecvenþa emoþiilor pozitive atît la lotul de control(r=0,59 p=0,01), cît ºi la lotul experimental (r=0,35, p=0,05),doar cã diferenþa dintre coeficienþii de corelaþie nedemonstreazã cã în familiile unde sînt prezenþi ambiipãrinþi necesitãþile afective ale copiilor sînt satisfãcuteîntr-un grad mai înalt.Rezultatele studiului au demonstrat diferenþesemnificative în ceea ce priveºte satisfacerea nevoilorafective pentru cele douã loturi de subiecþi. Relaþiile înfamiliile dezintegrate sînt reci, predominã distanþareapsihologicã ºi indiferenþa. Lipsa coeziunii familiale lasãamprente asupra dezvoltãrii armonioase a personalitãþiicopiilor, asupra adaptãrii sociale, duce la apariþia unortulburãri afective, comportamentale.Astfel, simptome ca: neliniºte generalã, bulimie,anorexie, insomnie, enurezis, devieri comportamentale,dificultãþi în respectarea disciplinei ºcolare ºi familiale,furt, simptome psihosomatice (dureri stomacale, cefalee,acnee etc.), stãri anxioase, nervozitate accentuatã, fobii,creºterea potenþialului agresiv, dependenþã/reþineresocialã, slabã concentrare a atenþiei etc. nu sîntconsiderate de pãrinþi ca manifestãri datorate problemelorafective ale copilului. Nu este suficient ca relaþiaindividualã a copilului cu fiecare pãrinte sã fie bunã, elare nevoie de o relaþie armonioasã ºi între pãrinþi.Pentru a-ºi putea dezvolta o personalitate armonioasãîn raporturile cu sine însuºi ºi cu lumea înconjurãtoareig.2. Valorile medii la scala Raporturi copiipãrinþiig.3. Valorile medii la scalele Emoþii pozitive/negativeNotã: conform testului un punctaj mai mic relevã orelaþie satisfãcãtoare, iar un punctaj mai mare – orelaþie nesatisfãcãtoare.Didactica Pro..., Nr.4(38) anul 2006AMILIA DEZINTEGRATÃ ªI VIAÞA AECTIVÃ A COPILULUI45