EXERCITO ERGO SUMse explicã cuvintele necunoscute (la solicitãrilestudenþilor); se întocmeºte un plan al textului (împreunãcu profesorul). Ulterior, se recurge la a doua lecturã peparcursul cãreia se urmãreºte atent planul din caiete. Încontinuare se propune reproducerea mesajului.Expunerea studentului poate fi completatã de colegi care,eventual, îi pot adresa întrebãri. În final (în funcþie decomplexitate), textul este reprodus în întregime de cãtreun singur student sau citit pentru a treia oarã de cãtreprofesor.Avantaje:• Asigurã o concentrare maximã a atenþieistudentului în timpul însuºirii auditive a textului.• Permite abordarea altor subiecte conform acestuimodel.• Asigurã includerea fiecãrui student în predareaînvãþareamateriei noi.• Presupune folosirea atlasului anatomic ºi a altorplanºe.• Oferã, în planul terminologiei medicale, posibilitãþisporite de actualizare ºi consolidare acunoºtinþelor asimilate anterior la diferite cursuri(anatomie, histologie, limba românã).De rînd cu alte tipuri de evaluãri [4], sînt preferabile:1. Evaluarea oralã: depistarea greºelilor de pronunþie;completarea informaþiei; corectarea greºelilorde exprimare; aprecierea datã de public (studenþi).2. Autoevaluarea curentã: aprecierea competenþelorla nivelurile lingvistic ºi comunicativ.3. Evaluarea în baza observãrii: în special agreºelilor de pronunþie, a consecutivitãþii ºicoerenþei exprimãrii.4. Evaluarea în baza traducerilor (oral/scris). Seconsiderã o evaluare totalã, deoarece include nivelurilefonetic, morfologic, lexicologic, sintactic.5. Evaluarea interpretativã curentã: presupuneexpunerea în rezumat a unei informaþii recentaudiate la lecþie. Dezvoltã abilitãþi comunicativeºi lingvistice.6. Evaluarea de opinie constã în expunerea pãreriireferitor la o informaþie contradictorie, aforisme etc.CONCLUZIILuînd drept reper spusele lui Anatol rance: „Ca sãasimilezi mai uºor cunoºtinþele, ele trebuie sã fieapetisante”, putem afirma cu certitudine cã includereatextelor contigue valorilor culturale ale studenþilor strãini,crearea unei atmosfere propice la orele de curs, aplicareatehnicilor adecvate de lucru vor asigura însuºirea eficientãa limbii române ºi a terminologiei medicale. Iar afirmaþiaRespectul faþã de un popor începe de la respectul faþãde limba lui este un principiu al interculturalitãþii ºi poateconstitui un stimul pentru studenþii alolingvi încunoaºterea culturii ºi civilizaþiei româneºti.REERINÞE BIBLIOGRAICE:1. Predarea ºi învãþarea limbii prin comunicare.Ghidul profesorului, Bucureºti, 2003.2. Mincu, E., Chiriac, A., Limba românã, <strong>Pro</strong>filmedical, Chiºinãu, 2003.3. Chiriac, A., Mincu, E., Metode inovatorii înpredarea cursului Limba Românã ºi terminologiemedicalã în grupele de studenþi alolingvi în AnaleUSM „N. Testemiþanu”, Chiºinãu, 2003.4. Stoica, A., Musteaþã, S., Evaluarea rezultatelorºcolare, Chiºinãu, 2001.Recenzenþi:dr., prof. univ. L. LUPU,dr., conf. univ. N. ÞURCANPregãtirea cadrelor didactice pentrucolaborarea cu pãrinþiiUnul din factorii decisivi ai formãrii personalitãþiicopilului îl constituie familia, care influenþeazã semnificativdezvoltarea acestuia începînd cu perioada intrauterinãºi în continuare, pe parcursul întregii perioade deeducaþie în familie ºi în sistemul de învãþãmînt.amilia stabileºte cu copilul relaþii emoþionale deintensitate înaltã ce-i dau o mare credibilitate. De aceeaeste foarte important ca ea sã contacteze ºi sã colaborezecu profesorii care-i pot servi drept izvor permanent deîmbogãþire cu valoroase cunoºtinþe de ordin psihopedagogic.Pentru aceasta cadrele didactice au nevoiede o formare serioasã în domeniu, formare care, cu regret,nu întotdeauna este asiguratã de instituþiile de învãþãmînt.Activitatea în calitate de manager în liceu mi-a permissã evidenþiez greutãþile tipice cu care se confruntã tineriipedagogi, ºi nu numai, în lucrul lor cu pãrinþii.Cadrele didactice, dupã absolvirea facultãþii, posedãsuficiente cunoºtinþe teoretice despre familie, tipurilede relaþie pãrinþi-elev ce contribuie sau aduc dauneprocesului educaþional, însã nu conºtientizeazãnecesitatea colaborãrii între toþi participanþii la actuleducaþional. Am observat cã, odatã cu depolitizareaînvãþãmîntului, s-a diminuat activitatea educativã înliceu.30TEHNICI DE LUCRU ÎN ÎNSUªIREA LIMBII ROMÂNE LA ALOLINGVI
EXERCITO ERGO SUMAmeliorarea situaþiei create trebuie sã se bazeze, înprimul rînd, pe îmbunãtãþirea relaþiilor ºi optimizareacolaborãrii cu pãrinþii.În programul elaborat de noi am reieºit din ideea cã ocondiþie primordialã ce asigurã conlucrarea fructuoasãcu pãrinþii o constituie aptitudinea pedagogilor de a stabiliºi menþine contacte cu aceºtia.Cu regret, ne-am convins cã nici pedagogii cu stagiude muncã substanþial nu cunosc problemele tipice cu carese confruntã familia actualã. Ei nu conºtientizeazã cã fãrão cunoaºtere profundã a familiei ºi a relaþiilor ce se stabilescîn interiorul ei este imposibilã o conclucrare eficientã.O problemã serioasã consã în lipsa la pedagogi aaptitudinilor de comunicare partenerialã atît între ei înºiºi,cît ºi cu elevii; dominã relaþiile de pe poziþie de mentorsau, trecînd în cealaltã extremã, manifestã familiarism.Þinînd cont de aceasta, pregãtirea cadrelor didacticeîn liceul nostru a fost orientatã la realizarea urmãtoarelorobiective:• conºtientizarea de cãtre pedagogi a rolului familieiºi a necesitãþii colaborãrii eficiente cu aceasta;• motivarea cadrelor didactice de a-ºi perfecþionacunoºtinþele în acest domeniu;• pregãtirea diriginþilor pentru a dezvãlui pãrinþilorrolul pe care ei îl joacã în formarea personalitãþiicopilului, a-i familiariza cu legitãþile generale dedezvoltare a copilului, particularitãþile de vîrstã ºicu metodele eficiente de educaþie întru a stabili relaþiimai strînse cu proprii copii ºi a soluþiona problemelecu care se confruntã în procesul educaþional.Pentru a iniþia un parteneriat eficient, este absolutnecesar a cunoaºte pãrinþii. De aceea, un rol aparte îlacordãm primei întîlniri cu aceºtia, fapt despre care þinemsã vorbim mai detaliat.La prima întîlnire diriginþii urmãresc mai multeobiective, selecteazã informaþii despre familie ºi motivareapãrinþilor spre viitoarea colaborare. Modul cum sepregãteºte ºi se comportã profesorul în cadrul acesteivizite trebuie sã le comunice pãrinþilor cã respectã timpulacestora, cã-i gata sã soluþioneze probleme serioase. Înacest scop, recomandãm pedagogilor urmãtoarele reguli:– întîlnirea va avea loc nemijlocit în familie;– vizita va fi coordonatã preventiv;– vizita nu va fi prea lungã;– profesorul nu va þine moralã pãrinþilor;– pedagogul nu se va plasa pe poziþie de mentor;– discuþia cu pãrinþii se va desfãºura în prezenþacopilului.La prima întîlnire se propune o anchetã ce conþine numai mult de douãzeci de întrebãri ºi se completeazãneformal prin dialog cu pãrinþii. În rezultat, diriginteletrebuie sã determine tipul de educaþie familialã (familiarespectã sau nu respectã copilul; este receptivã, indiferentãsau chiar duºmãnoasã faþã de necesitãþile acestuia);orientarea valoricã a familiei (la valori spirituale sau numaimateriale), sã determine dacã familia nu are un caracterantisocial. De asemenea, el va stabili în ce mãsurã pãrinþiisînt gata de colaborare cu ºcoala. Se precizeazã:– cine se ocupã de educaþia copilului (ambii pãrinþi,unul dintre ei, alte persoane);– studiile pãrinþilor;– locul de muncã, funcþia, telefoanele de contact;– alþi membri ai familiei care locuiesc împreunã cucopilul;– condiþiile de trai (copilul are camerã separatã sauun colþiºor de muncã);– tradiþiile respectate în familie (religioase, zile denaºtere, alte sãrbãtori, vizionarea în comun a filmelor,spectacolelor);– care sînt pasiunile membrilor familiei (sport,pescuit, culinãrie, croºetare, colecþionare, artã, grijãde animale etc.);– care sînt preocupãrile copilului (frecventeazã saunu cercuri, secþii, ore opþionale);– ce obligaþiuni are acesta în familie;– cine se ocupã mai mult de educaþia copilului;– ce metode predominã în educaþie: înþelegere, înduplecare,convingere, explicaþie, exigenþã, pedeapsã,încurajare etc.;– existã sau nu între membrii familiei relaþii de prietenie;– cine sînt prietenii copilului;– ce disciplinã ºcolarã preferã ºi la care întîmpinãgreutãþi;– cu ce dispoziþie merge copilul, de regulã, la ºcoalã;– ce relaþii a avut pînã acum familia cu ºcoala;– modalitatea pãrinþilor de organizarea a activitãþiicopilului (ce ajutor îi acordã la îndeplinirea temelorde casã, odihna în comun);– gradul de independenþã a copilului la realizareasarcinilor ºi determinarea obiectivelor activitãþiilui proprii;– starea sãnãtãþii copilului;– participarea pãrinþilor la activitãþile organizate în liceu;– prin ce ar putea contribui pãrinþii la activitatealiceului (sã organizeze excursii în timpul liber, sãparticipe la reparaþia edificiului etc.);– ce probleme ar dori sã fie discutate la ºedinþelecu pãrinþii;– de ce trãsãturi individuale ale copilului ar trebuisã þinã cont dirigintele.Cunoºtinþele despre familie servesc drept bazã pentrustabilirea ºi menþinerea contactului cu pãrinþii, pentru elaborareaîn viitor a proiectelor de activitate educaþionalã comunã.Acþiunile ce urmeazã dupã prima întîlnire (meserotunde, dispute, colaborãri în grupuri mici, ziua uºilordeschise, conferinþe, seminarii, ºedinþe ale mamelor,ºedinþe ale taþilor, analiza sondajelor etc.) presupun oparticipare activã. Aceste mãsuri se desfãºoarã în aºa modca pãrinþii sã se convingã de faptul cã pãrerea lor conteazã.Pãrinþii sînt întîlniþi de cãtre pedagogi ºi echipa<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.4(<strong>38</strong>) anul 2006PREGÃTIREA CADRELOR DIDACTICE PENTRU COLABORAREA CU PÃRINÞII31