Nr. 38 - Pro Didactica

DICÞIONARelev – familie, grup de prieteni, comunitate localã, ºcoalã,clasa de elevi etc.Dinamica succesului ºcolar este dependentã de unansamblu de factori care pot fi grupaþi la nivel intern ºiextern. Interacþiunea lor specificã, realizatã în termeni decomplementaritate, orientatã ºi valorificatã de educatorîn raport de context, permite stimularea succesului ºcolarpe termen scurt, mediu ºi lung.actorii care intervin la nivel intern sînt: a) biologici– sãnãtatea elevului; rezistenþa sa la sarcinile ºicondiþiile de învãþare ºcolarã ºi extraºcolarã; b) psihologici– calitatea limbajului (extern, intern), a proceselorcognitive empirice (percepþie, reprezentare) ºi logice(gîndire, memorie, imaginaþie), a resurselor aptitudinale(generale ºi speciale) ºi atitudinale (afective, motivaþionale,volitive, caracteriale).actorii care intervin la nivel extern sînt: a) sociali –familia (condiþii socio-pedagogice, culturale, economice);clasa de elevi (componenþa, climat socioafectiv,microgupuri, lideri formali ºi informali, grad de coeziune);comunitatea localã ºi (micro)grupurile de prieteni ºiinfluenþa (în raport de zonã/rural, urban, centru, periferieetc.; nivel de aspiraþii, atitudini faþã de valorile ºcolii ºiale educaþiei etc.); b) pedagogici – calitatea profesionalãºi general-umanã a învãþãtorului/profesorului diriginte ºia colectivului didactic; eficienþa managementului ºcolar.Problematica succesului ºcolar, datoritã importanþeisale sociale, devine obiect de studiu al unei noi ºtiinþea educaþiei – „Politica educaþiei”. Este abordata în plangeneral (conceptul de eºec ºcolar) ºi operaþional(mãsurarea eºecului ºcolar, politica de prevenire ºireducere a eºecului ºcolar, acþiuni locale ºi experimentale).În termeni de analizã managerialã (cauzeleeconomice ale luptei contra eºecului ºcolar; niveluri demanifestare) ºi comparatã (politici în statele membre alecomunitãþii europene) - vezi L’echec scolaire est-il unefatalite? Une question pour l’Europe, Hatier, Paris, 1991.„Conceptul de eºec ºcolar este strîns legat deorganizarea sistemului de învãþãmînt din fiecare þarã, deobiectivele sale ºi de procedurile de evaluare”. Vizeazã odublã dimensiune: a) vizibilã – rezultatele concrete aleelevilor; b) invizibilã – prin anticiparea legãturii întreeºecul ºcolar ºi eºecul social. Cu abordãri de tip cognitivnoncognitiv,construite din perspectiva elevului, a instituþieiºcolare sau a societãþii. Care permite identificareacauzelor eºecului ºcolar, la nivel instituþional (suprasolicitareamemoriei, ruptura între treptele ºcolare, rigiditatearitmurilor de învãþare, excesul de normativitate, mãrimeaclasei, formarea formatorilor) ºi individual (factoribiologici, psihologici, socio-economici ºi socio-culturali).Mãsurarea eºecului ºcolar este realizabilã prin indicatori:a) interni, proprii instituþiei (examene, repetareaclasei, orientarea elevilor pe filiere); b) externi (impuºi dinafara instituþiei ºcolare/vezi oferta de profesionalizare, rataºomajului, fenomenele de analfabetizare instrumentalã,funcþionalã, computerialã); c) care evalueazã efectele eºeculuiindividual (absenteismul, sentimentul eºecului etc.).Politica de prevenire ºi reducere a eºecului ºcolara valorificat modelul „ºcolii comprehensive”, bazatã peresursele formative superioare ale „trunchiului comun”,orientate în raport de urmãtoarele obiective: a) amînareadeciziei de orientare ºcolarã ºi profesionalã; b) egalizareaºanselor de reuºitã pe tot parcursul ºcolaritãþii obligatoriiprelungite; c) promovarea evaluãrii formative, stimulativãpentru dezvoltarea individualã. Pe de altã parte, acþiunilelocale au experimentat ideea „zonelor defavorizate” ºi a„programelor compensatorii”, care vizeazã redobîndireamotivaþiei pentru reuºita socialã prin învãþarea ºcolarã.Analiza managerialã a eºecului ºcolar conduce ladescoperirea mizelor economice determinate de cerinþelesocietãþii postindustriale. Importanþa informaþiei impune,ca necesitate, eliminarea eºecului ºcolar la toate nivelurileºcolaritãþii generale ºi obligatorii, ceea ce va crea premisepentru realizarea profesionalizãrii la nivelul primului cicluuniversitar, pe cale de a deveni „de masã”, în sensulProcesului Bologna.Analiza comparatã a eºecului ºcolar în þãri ale comunitãþiieuropene confirmã importanþa mizelor economicepe fondul unei concepþii pedagogice promovatã în spiritulparadigmei curriculumului, care evidenþiazã importanþa„aprecierii eºecului ºcolar în raport cu elevul însuºi”(Danemarca); pentru „a putea adapta întotdeauna programelela nivelul ºi la capacitãþile elevului” (Germania) ºi adepãºi situaþia-limitã legatã de imposibilitatea de a mergedincolo de ºcolaritatea obligatorie (Italia), prin „realizareaefectivã a potenþialului individual” (Marea Britanie) etc.Provocãrile societãþii informaþionale impunadaptarea ºcolii la un mediu aflat în continuã schimbare.Soluþiile structurale favorabile succesului ºcolar (ºiprevenirii insuccesului ºcolar) au în vedere „gestiuneadiversitãþii” în condiþii de parteneriat cu familia ºicomunitatea educativã localã.Aºteptãm ca de obicei articolele dumneavoastrã, care nu trebuie sã depãºeascã opt pagini, dactilografiate la douã rînduri.Redacþia nu recenzeazã ºi nu restituie materialele nepublicate.Responsabilitatea pentru corectitudinea ºi veridicitatea conþinutului materialelor prezentate revine semnatarilor.Punctul de vedere al autorilor nu coincide neapãrat cu cel al redacþiei.58SUCCESUL ªCOLAR