DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEla un schimb de idei, creînd astfel condiþii de comunicareîn limba francezã. Totodatã, ºi profesorul trebuie sã fiedeschis, sã posede un stil democratic de comunicare,susþinînd dialogul dintre elevi.Paralel cu dezvãluirea conþinutului de idei al textelor,învãþãtorul trebuie sã acorde o deosebitã atenþiedezvoltãrii tehnicii citirii, exerciþiilor de îmbogãþire avocabularului ºi a mijloacelor de exprimare. În cazultextului nostru le vom propune elevilor sã-ºi imaginezece-ar mai putea înghiþi ºarpele boa ºi sã deseneze ce ºi-auimaginat.Revenind la frumuseþea textului literar autentic, fie cãeste narativ sau descriptiv, trebuie sã ºtim sã valorificãmtrãirile adevãrate ale copilului. Pentru cã întotdeaunacopilul are trãiri mult mai intense în faþa textului artistic.ªi acest lucru îl spun nu numai ochii lui, ci ºi concentrarea,liniºtea care se lasã asupra clasei în timpul lecturii.Sublimul trebuie cãutat în text ºi, de multe ori, elevii îlgãsesc fãrã prea multe indicaþii. Este pasajul care conþinecel mai tulburãtor mesaj. Dacã vom ºti sã stoarcem dintext ºi ultima picãturã de nectar, vom fi siguri cã ne-amînarmat elevii cu instrumente de lucru ºi tehnici necesarestudiului în ºcoalã.Selectînd ºi aplicînd metode active de învãþare a limbiifranceze prin intermediul textelor literare vom contribuila dezvoltarea competenþelor comunicative, formareaaptitudinilor de citire expresivã ºi scriere corectã,educarea esteticã ºi moralã a elevilor, sporirea emoþiilorpozitive ºi ridicarea nivelului de reuºitã ºcolarã.REERINÞE BIBLIOGRAICE:1. Blideanu, E., ªerdean, I., Orientãri noi înmetodologia studierii limbii române la ciclulprimar, Editura Didacticã ºi Pedagogicã,Bucureºti, 1981.2. Cerghit, I., Metode de învãþãmînt, EdituraDidacicã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1995.3. Dottrens, R., A educa ºi a instrui, EdituraDidacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1970.4. Dumotrier, J.-L., Apprendre à mieux lire/mieuxapprendre à lire/Revue de la Direction Généralede l’organisation des études, Bruxelles, 1987,nr. 10.5. Eco, U., Opera deschisã. ormaþi indeterminareîn poeticele contemporane, Editura Univers,Bucureºti, 1969.6. Metodica predãrii limbii române, EdituraDidacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1970.7. Pâslaru, Vl., Educaþia literar-artisticã, EdituraLumina, Chiºinãu, 1991.Irina AL KHALA,Universitatea Pedagogicã de Stat “Ion Creangã”Recenzenþi:dr., conf. univ. L. GRANACIdr., conf. univ. A. ZBÎRNEA56RECEPTAREA VALORILOR LITERAR-ARTISTICE DE CÃTRE ELEVII CLASELOR PRIMARE LA ORELE DE LIMBà RANCEZÃ
DICÞIONARSuccesul ºcolarSorin CRISTEAUniversitatea BucureºtiSuccesul ºcolar reprezintã o realitate pedagogicã demare complexitate care poate fi definitã în sens larg ºirestrîns, prin intermediul unui concept pedagogic operaþional,angajat la nivel epistemologic, metodologic,psihologic ºi social.În sens larg, succesul ºcolar defineºte reuºita elevuluiîn activitatea de educaþie proiectatã ºi realizatã în cadrulprocesului de învãþãmînt. Implicã integrarea ºi promovareaºcolarã în raport de niveluri de competenþã ºi de standardede performanþã determinate pedagogic ºi social.În sens restrîns, succesul ºcolar defineºte o situaþiepedagogicã specialã, relevantã prin „obþinerea unui înaltrandament în educaþie”, concretizat prin: a) calificativesuperioare în actul de învãþare ºcolarã, formalã ºi nonformalã;b) integrare optimã în mediul ºcolii ºi al clasei deelevi: c) asimilare riguroasã a valorilor socio-culturale,incluse în structura obiectivelor specifice în raport devîrstã psihologicã ºi ºcolarã (Dicþionar de pedagogie,EDP, Bucureºti, 1979).La nivel epistemologic, succesul ºcolar reprezintã unconcept pedagogic operaþional, elaborat, dezvoltat ºivalorificat de mai multe ºtiinþe ale educaþiei: psihologiaeducaþiei, didactica generalã ºi didacticele aplicate,sociologia educaþiei, politica educaþiei, igiena învãþãriietc. Contribuþiile postmoderne pot fi identificate înteoria curriculumului ºi în teoria evaluãrii. Implicã înþelegereasuccesului ºcolar în funcþie de cerinþele obiectivelorinstruirii exprimate în termeni de: a) competenþe/capacitãþi psihologice: b) conþinut (ºtiinþific, traduspedagogic), cu angajarea unor criterii de evaluarenormativã ºi formativã, deschise spre educaþiapermanentã.La nivel metodologic, succesul ºcolar defineºte orealitate pedagogicã, psihologicã ºi socialã complexã,exprimatã gradual între douã extreme care consemneazãsituaþii de reuºitã ºi de nereuºitã ºcolarã. De aceea în teoriaºi practica pedagogicã este analizatã problematicasuccesului/insuccesului ºcolar, într-o modalitate deschisãcare urmãreºte identificarea ºi adoptarea unor soluþii optimepentru stimularea succesului ºcolar, respectiv pentruprevenirea insuccesului ºcolar ºi combaterea celei maicronice forme de manifestare a acestuia, eºecul ºcolar.La nivel psihologic, succesul ºcolar defineºte orealitate pedagogicã dobînditã în condiþiile în care esteasiguratã concordanþa dintre capacitãþile cognitive ºinoncognitive ale elevului ºi exigenþele sociale exprimatela nivelul obiectivelor educaþiei prin conþinuturileprogramelor. Implicã unitatea dintre: a) factorii psihologicicognitivi (capacitãþi ale gîndirii, limbajului, memoriei,imaginaþiei); noncognitivi (resurse energetice ºi reglatoriiale motivaþiei, afectivitãþii, voinþei, caracterului); b)dimensiunea psihologicã a obiectivelor (exprimatã gradual,prin diferite capacitãþi ºi competenþe) ºi dimensiuneasocialã a obiectivelor (exprimatã prin conþinuturile caretrebuie învãþate prin valorificarea capacitãþilor ºicompetenþelor) – vezi T. Kulsar, actorii psihologici aireuºitei ºcolare, EDP, Bucureºti, 1978; A. Cosmovici;L. Iacob (coord.), Psihologie ºcolarã, Polirom, Iasi, 1999.La nivel social, succesul ºcolar defineºte o realitatepedagogicã dobînditã în condiþiile în care este asiguratãintegrarea elevului într-o nouã treaptã de instruiresuperioarã (organizatã în cadrul procesului deînvãþãmînt) sau în mediul profesional vizat prin studiilede profil ºi de specialitate. Implicã realizarea obiectiveloreducaþiei aplicate (tehnologice) prin acþiuni specifice deorientare ºcolarã ºi profesionalã. În acelaºi timp, acestnivel al succesului ºcolar reflectã procesul devalorificare optimã a contextului social propriu fiecãrui57