Nr. 38 - Pro Didactica

EX CATHEDRADintre funcþiile evaluãrii ºcolare cu valoare socialã,care vizeazã calitatea învãþãmîntului de subsistem angajatîn realizarea unor obiective asumate în plan cultural ºieconomic la nivel de politicã a educaþiei, distingem:a) funcþia de validare socialã a produselorsistemului de învãþãmînt, la diferite niveluri deintegrare ºcolarã ºi profesionalã;b) funcþia de orientare socialã, ºcolarã ºiprofesionalã, la diferite niveluri de decizie, careangajeazã responsabilitatea tuturor factoriloreducaþiei (profesori, elevi, pãrinþi, reprezentanþi aicomunitãþii locale etc.);c) funcþia de selecþie socialã, ºcolarã ºi profesionalã,la diferite niveluri de clasificare ºiierarhizare a rezultatelor activitãþii didacticeexprimate în termeni de proces ºi de produs[Ibidem, p. 132].Evaluarea ºcolarã este strîns legatã de contextulsocial, economic ºi politic al unei þãri, deoarece sistemuleducaþional îi pregãteºte pe toþi cetãþenii pentru inserþiasocial-politicã, profesional-economicã ºi culturalspiritualã.O evaluare incorectã ºi ineficientã îi poatedetermina pe subiecþii educaþi sã manifestecomportamente ºi atitudini care sã creeze tensiuni încomunitatea ºcolarã, socialã, profesionalã etc. ªi invers,o evaluare ºcolarã competentã este eficientã anumepentru contribuþia sa substanþialã la formarea unorpersonalitãþi libere, dar ºi responsabile social-politic,profesional-economic ºi cultural-spiritual.Or, evaluarea ºcolarã nu totdeauna este obiectivã/nupoate fi obiectivã în totalitate – cãci este realizatã de cãtresubiecþi, adicã de cãtre oameni subiectivi – de aceea eareprezintã nu numai o importantã acþiune educaþionalã,dar ºi un punct mereu sensibil al sistemului de învãþãmînt.Valoarea social-politicã a evaluãrii ºcolare estesubliniatã, de exemplu, de P. Bradfoot, care acum zece aniafirma cã „evaluarea este cel mai puternic instrumentpolitic în educaþie” [5, p. 28].Afirmaþia are un subtext de o semnificaþie foarteimportantã, ea constînd în faptul cã evaluarea, în general,ºi evaluarea ºcolarã, în special, reprezintã o acþiune deîncurajare sau de diminuare a identitãþii subiectuluievaluat. Cu atît mai sensibil este perceputã evaluarea decãtre elevi, care se aflã abia în procesul constituiriiidentitãþii personale, de aceea orice acþiune evaluativãîn acest context are semnificaþii ºi repercusiuni deosebite.iecare individ are o anumitã identitate, care reprezintãesenþa fiinþei sale. Aceasta însã este conºtientizatã într-unfel de cãtre individul însuºi ºi mai mult sau mai puþin înalt fel de cãtre alþi oameni ºi/sau grupuri sociale. În cazulîn care evaluarea din afarã este, în mare, conformã cureprezentãrile individului despre propria sa valoare cafiinþã umanã (=identitate personalã), aceasta esteapreciatã de cãtre individul respectiv ca o evaluarepozitivã, cãci îl încurajeazã în propria sa identitate.Este suficient însã ca evaluatorul sã realizeze o evaluaregreºitã sau insuficientã, chiar ºi în aspecte neesenþialefiinþei celui evaluat, ºi subiectul evaluat va aprecia aceastãacþiune ca pe una ce atenteazã la identitatea sa.Pentru una din orele de limba ºi literatura românãelevii din clasa a V-a au avut de pregãtit o compuneregramaticalã în care sã descrie cea mai dragã persoanã.lorin a fost singurul elev care a declarat cã nu ºi-afãcut tema. La jumãtatea orei, colegul sãu de bancã mi-aspus (C.T.) cã lorin scrisese de fapt tema, dar nu era ocompunere, ci o poezie despre mama sa, pe care însãnu vrea sã o citeascã, de teamã cã ceilalþi colegi vorrîde de el.La sfîrºitul orei, lorin m-a întrebat dacã poate citipoezia scrisã de el. A citit poezia cu o voce joasã,uitîndu-se tot timpul în hîrtie, miºcîndu-ºi piciorul dreptînainte ºi înapoi ºi trãgîndu-se de gulerul cãmãºii. Cînd aterminat, colegul lui din ultima bancã a spus: “N-am auzitnimic. Poþi sã mai citeºti o datã poezia, mai tare?”. lorina spus: “Nu” ºi s-a aºezat.Interpretare. lorin dovedeºte un talent literar realpentru vîrsta lui, dar nu are încredere în forþele sale (universintim – identitate personalã). Nu-i place sã citeascã în faþaclasei ºi îi este teamã de reacþia celorlalþi (socializare slabã).Refuzul de a citi încã o datã poezia se datoreazã probabiltimiditãþii sale (univers intim puþin socializat – unitateaintim-social formatã la nivel rudimentar) ºi faptului cãnimeni nu 1-a încurajat pînã acum sã facã acest lucru(absenþa influenþei unui factor de socializare). Talentul sãutrebuie stimulat (de cãtre factori educaþionali – adicãsociali), ca ºi încrederea de sine, ambele dimensiuni alepersonalitãþii/identitãþii sale – intimã ºi socialã (recitareapropriei poezii în faþa clasei este un act social) – urmînd sãse constituie într-un tot întreg – identitatea personalã.Legãtura organicã a celor douã dimensiuni aleevaluãrii ºcolare, educaþionalã ºi socialã, devineevidentã mai ales în cazul în care încercãm o radiografiea atitudinilor sociale faþã de educaþie, în general, ºi faþãde evaluarea ºcolarã, în special. Astfel, dinspre social nevin prea puþine opinii despre programele ºcolareneadaptate particularitãþilor de vîrstã ale elevilor, despremanualele ºcolare slabe sau suprasolicitante, despreprofesorii slab pregãtiþi sau despre cei prea exigenþi (înultimã analizã, un profesor prea exigent este ºi el unprofesor slab pregãtit sub aspect psihopedagogic!), darse emit foarte multe opinii despre proiectarea ºiadministrarea incorectã a examinãrii ºcolare. Acesteabulverseazã anual întreaga societate, constituind unsubiect chiar ºi pentru parlamentari: deconspirareatestelor de evaluare pentru admiterea absolvenþilormoldoveni la studii în România în 2001 [cf. 6]; reiterareaaceleiaºi acþiuni în România, în 2006, în urma cãrora s-auiscat scandaluri politice, fiind în consecinþã operate chiarºi remanieri în conducerile centrale ale învãþãmîntului dincele douã þãri.Didactica Pro..., Nr.4(38) anul 2006DIMENSIUNILE EDUCAÞIONALà ªI SOCIALà ALE EVALUÃRII ªCOLARE11