Nr. 38 - Pro Didactica

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE• unii sînt pasivi în cadrul oricãror forme de organizare a activitãþii, lipsiþi de motivaþie, neinteresaþi de succesul grupuluisau de cel personal, demonstreazã o atitudine de aºteptare, nu se implicã în luarea deciziilor, în rezolvarea sarcinii;aceºti elevi, chiar dacã au unele idei, nu le expun, temîndu-se sã nu greºeascã ºi sã fie ridicularizaþi de colegi;• alþii participã la activitãþile frontale ºi de grup, demonstrînd productivitate aparentã; îºi expun pãrerile, chiardacã acestea sînt departe de a fi valide, reacþioneazã agresiv la criticã; în cadrul activitãþilor independentesolicitã control extern al procesului rezolutiv.S-a remarcat o interacþiune pozitivã între elevii cu stilul empiric ºi cei cu stilul tactic. Atunci cînd lucreazã în pereche,elevii care abordeazã empiric procesul rezolutiv adoptã mai uºor strategiile de lucru ale colegului, deoarece reclamãun control extern, iar cei cu stilul tactic sînt predispuºi la cooperare ºi toleranþi faþã de comportamentul colegului.Dacã elevii cu stilul rezolutiv empiric fac parte din acelaºi grup, preocupãrile lor se orienteazã spre distribuireapoziþiilor în echipã în defavoarea realizãrii sarcinii. Existã copii care încearcã sã se impunã ca lideri, ceea ce genereazãadesea tensiuni. Dezbaterile ºi interacþiunile din grup sînt orientate spre satisfacerea aºteptãrilor personale sau vizeazãactivitãþi secundare. Se observã manifestarea unei atitudini pãrtinitoare faþã de colegii de grup, prejudecãþi în apreciereaideilor acestora ºi neîncredere faþã de modul în care ei realizeazã sarcina.Astfel, elevii ce manifestã stilul rezolutiv empiric dau dovadã de toleranþã faþã de ideile colegilor cu alt stilrezolutiv, se pot implica în lucrul grupului, dar mai rar aduc folos real sau sînt foarte pasivi ºi retraºi. Îi avantajeazãlucrul în pereche cu elevii ce manifestã stilul rezolutiv tactic datoritã posibilitãþii de a confrunta ideile, ceea ce leeste absolut necesar pentru obþinerea performanþelor.Tabelul 5Rezultatele cantitative obþinuteEºantionTipul stilului rezolutiv152 elevi strategic tactic empiric26 elevi (17,11%) 52 elevi (34,21%) 74 elevi (48,68%)Rezultatele înregistrate ne permit sã concluzionãm cão clasã de elevi este eterogenã la nivelul caracteristicilorstilistice ale procesului de rezolvare a problemelor.Tipurile stilurilor rezolutive manifestate de elevi potconstitui o premisã strategicã de diferenþiere a procesuluiinstruirii matematice primare. Cunoaºterea manifestãrilorstilistice în cadrul etapelor demersului rezolutiv poatedirecþiona metodologia intervenþiilor diferenþiate dedirijare a învãþãrii pentru elevii fiecãrui tip de stil rezolutiv.Valorificarea caracteristicilor de manifestare a elevilor cudiferite stiluri rezolutive în cadrul tuturor modurilor deorganizare a clasei va facilita corelarea dimensiunilorpersonal-stilistice ºi social-organizatorice, creîndcontexte favorabile obþinerii succesului de cãtre toþi ºide fiecare în parte.REERINÞE BIBLIOGRAICE:1. Creþu, C., Curriculum personalizat ºi diferenþiat:Ghid metodologic pentru învãþãtori, profesoriºi pãrinþii copiilor cu disponibilitãþiaptitudinale înalte, Editura Polirom, Iaºi, 1998,vol. I.2. Cristea S., Dicþionar de pedagogie, EdituraLitera, Bucureºti, 2000.3. Âîïðîñû ïñèõîëîãèè ñïîñîáíîñòåé. Ñáîðíèêñòàòåé/ïîä ðåä. Êðóòåöêîãî Â. À., Ìîñêâà,Ïåäàãîãèêà, 1973.4. Ursu, L., Rusuleac, T., Locul ºi rolul noþiunii stilrezolutiv în sistemul accepþiunilorpsihopedagogice moderne asupra categorieistil// Didactica Pro..., nr. 4(32), 2005.Didactica Pro..., Nr.4(38) anul 2006DIERENÞIEREA ÎN PREMISA PERSONALIZÃRII – O CHEIE A SUCCESULUI ÎN INSTRUIREA MATEMATICà PRIMARÃ53