Nr. 38 - Pro Didactica

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEexperimental-constatativ al manifestãrilor comportamentale ale elevilor (152 subiecþi) în cadrul rezolvãrii problemelorde matematicã în diverse contexte de învãþare (pe parcursul semestrului II (clasa a II-a) ºi al semestrului I (clasa aIII-a).Tabelul 1Proiectarea studiului experimental-constatativ al manifestãrilor comportamentale ale elevilor în cadrulrezolvãrii problemelor de matematicãMetode de cercetare ObiectiveObservarea • Discriminarea manifestãrilor constante ºi a celor pasagere ale sferelorpersonalitãþii elevilor în procesul de rezolvare a problemelor în diverse contexteConvorbirea (cu învãþãtorul) • Evidenþierea particularitãþilor sferei caracteriale, afectiv-volitiv-motivaþionale aleelevilorProtocolul gîndirii cu voce • Identificarea preferinþelor în abordarea procesului rezolutiv prin punerea elevuluitareîn situaþia de a verbaliza paºii parcurºi în rezolvarea problemelor (de a interpreta,de a modela, de a emite, de a selecta ºi controla ipoteze de rezolvare, de a justificaeficacitatea cãii de rezolvare alese, de a generaliza mersul rezolvãrii)• Determinarea modalitãþilor preferate de combatere a dificultãþilor întîlnite prinpunerea elevului în situaþia de a evalua activitatea rezolutivã realizatãStudierea documentelor • Analiza greºelilor individuale ºi tipice în rezolvarea de probleme prin analizaºcolare ºi a produselor temelor de casã ºi a probelor de evaluareactivitãþii elevilor • Caracterizarea particularitãþilor psihologice individuale în baza fiºei psihopedagogicea elevului• Evaluarea creativitãþii prin examinarea portofoliilor elevilorSarcinile propuse elevilor au inclus, în afarã de rezolvarea ºi compunerea problemelor de tipurile prevãzute curricular,sarcini specifice pentru evaluarea principalelor grupuri de competenþe necesare unui rezolvator de succes.Caracteristica sistemului de sarcini diagnostice (dupã V. A. Kruteþki )Tabelul 2Competenþe necesare unui rezolvator de succes• Perceperea imediatã a datelor problemei ºi arelaþiilor dintre acestea• Rezolvarea problemelor în formã generalizatã• Gãsirea mai multor moduri de rezolvare a uneiprobleme date; trecerea cu uºurinþã de la unmod de rezolvare la altul; tendinþa spresimplitate ºi economicitate în rezolvare• Reþinerea, memorarea cu precãdere a principiilorde rezolvare ºi mai puþin a datelor concrete• Manifestarea tendinþei de condensare araþionamentelor în rezolvareTipuri de sarcini propuse• Probleme cu date lipsã• Probleme fãrã întrebare• Probleme directe ºi inverse• Probleme cu conþinut dificil de reþinut• ªiruri numerice logice• Probleme de formulare a regulilor (a principiilor) desoluþionare• Gruparea problemelor conform principiilor derezolvare• Probleme rezolvabile prin mai multe metode• Probleme cu date abstracte• Compunere de problemeAnaliza calitativã a datelor obþinute a fost realizatã din perspectiva unei abordãri stilistice, conceptul-cheie fiindstilul rezolutiv. În baza interpretãrilor din literatura de specialitate (S. Ball, I.R.Davitz, J. Brunner, I. Kuliutkin,R. Sternberg, M. Holodnaia), stilul rezolutiv poate fi definit drept:– caracteristicã structuralã a sferei afectiv-motivaþionale care mãrturiseºte despre preferinþele unor moduri decomportamente rezolutive;– caracteristicã structuralã a sferei cognitive care relevã particularitãþile de organizare a procesului rezolutiv;– caracteristicã instrumentalã a activitãþii rezolutive; manierã (modalitate, mod) individual-specificã de obþinerea soluþiilor [4].În urma sintezelor teoretice ºi empirice am stabilit acele componente ale procesului de rezolvare a problemelor lanivelul cãrora apar diferenþe de stil (igura 1).50DIERENÞIEREA ÎN PREMISA PERSONALIZÃRII – O CHEIE A SUCCESULUI ÎN INSTRUIREA MATEMATICÃ PRIMARÃ