Lucrarea misionară medicală - Ellen G. White

moderat, ușurându-mi astfel organismul de poveri inutile, aș încuraja voioșia,
buna dispoziție și aș folosi din plin beneficiile mișcării fizice în aer liber. Aș
face baie des și aș bea apă curată, bună, din belșug. Dacă s-ar proceda în
acest mod, cu consecvență, cu împotrivire față de tendința de a face altfel,
acest lucru ar face minuni în ce privește refacerea sănătății.
Boli înșelătoare
Îi compătimesc pe cei care nu numai că se înșeală singuri că sunt
bolnavi, dar sunt amăgiți și de părinții și prietenii lor, care îi răsfață că sunt
bolnavi și vor să-i scutească de muncă. Dacă unii ca aceștia ar fi nevoiți să
muncească, nici n-ar simți sau de-abia ar simți anumite greutăți care, pentru
că sunt nepăsători, îi țin la pat. Mișcarea fizică este o binecuvântare prețioasă
atât pentru bolile mintale, cât și pentru cele fizice. Exercițiul fizic și voioșia
se vor dovedi, în multe cazuri, un vindecător dintre cei mai eficienți pentru
suferindul care se vaită. O ocupație utilă pune în mișcare mușchii slăbiți,
trimite sângele care stagnează în tot corpul și trezește la activitate ficatul
trândav. Circulația sângelui va fi egalizată și întregul organism va fi înviorat,
pentru a depăși starea proastă în care se află.
Îmi zic adesea, când plec de la patul acestor bolnavi închipuiți: Să mori
treptat, să mori prin nepăsare, iată o boală de care nimeni, în afară de ei
înșiși, nu îi poate vindeca. Văd uneori tineri și tinere care ar putea fi o
binecuvântare pentru părinții lor, dacă ar împărți împreună cu aceștia grijile
și poverile vieții. Însă ei nu doresc să facă acest lucru, pentru că nu este
plăcut și este obositor. Ei consacră mult timp distracției deșarte, neglijând
datoriile care le-ar putea fi de mare folos pentru confruntările viitoare cu
greutățile pe care le vor avea în viața reală. Ei trăiesc pentru prezent și
neglijează să se pregătească din punct de vedere fizic, mintal și moral spre a
face față greutăților vieții, pentru a avea încredere în propriile puteri și
demnitate în momente de necaz și primejdie. -- (The Health Reformer,
ianuarie, 1871, p. 132, 133).
139