Lucrarea misionară medicală - Ellen G. White

Slujire credincioasă
Toate surorile medicale și întregul personal medical trebuie să facă
tratamentele și orice alte îndatoriri într-un mod atât de delicat, plin de respect
și totodată atât de trainic, deplin și optimist, încât sanatoriul să se dovedească
a fi un refugiu de odihnă.
În mod individual, fiecare lucrător trebuie să lucreze ca un creștin în
orice înseamnă tratament al bolnavului și al celor în suferință într-o instituție
medicală. El trebuie să lucreze astfel ca lumina să strălucească în fapte bune.
Cuvintele sale trebuie să-L proslăvească pe Domnul nostru Isus Hristos. În
loc să aștepte ocazii mari pentru a face ceva, el trebuie să întrebuințeze cât
poate mai bine aptitudinile pe care i le-a dat Dumnezeu, pentru ca acestea să
sporească mereu. El nu trebuie să creadă că trebuie să păstreze tăcerea în
privința subiectelor religioase. Oriunde s-ar afla, acela este câmpul lui, în
care trebuie să reprezinte cu seriozitate, prin cuvânt și faptă, puterea
mântuitoare a adevărului. El nu trebuie să aștepte să vadă ce fac alții. Are
propria lui ocazie și este răspunzător înaintea Domnului Hristos, al cărui
slujitor este, pentru fiecare cuvânt și faptă. El trebuie să fie atât de atent și
credincios la datorie, ca și când ar auzi vocea Mântuitorului: „Adevărat vă
spun că, dacă nu vă veți întoarce la Dumnezeu și nu vă veți face ca niște
copilași, cu nici un chip nu veți intra în Împărăția cerurilor. De aceea, oricine
se va smeri ca acest copilaș va fi cel mai mare în Împărăția cerurilor”.
Purtători de cuvânt ai lui Dumnezeu
Este extrem de important să știm cum să-i abordăm pe bolnavi cu
mângâierea nădejdii câștigate prin credința în Domnul Isus Hristos și prin
acceptarea făgăduințelor Sale. Când conștiința trezită strigă: „Doamne, ai
milă de mine, păcătosul, fă-mă copilul Tău”, fiți gata să-i spuneți celui în
suferință sau celui indiferent că există nădejde pentru el și că va găsi un
240