PRIMĂRIA VECHE DIN SIBIU casa, oamenii, muzeul

30
Petre Beşliu Munteanu
Prezenţa masivă a urmelor activităţii şi locuirii umane în umplutura gropii tiparului de clopot
trebuie conexată cu locuirea învecinată.
Din cele 85 de bucăţi de lut ars făţuite descoperite la Sibiu, cele care au o faţă
concavă, acoperită cu pigmenţi de cupru, au aparţinut tiparului pentru clopot. Bucăţile de lut
au fost arse reducător sau, mai puţine, oxido-reducător. Rămân în discuţie acele fragmente cu
faţa plană, arse reducător şi cele cu secţiune triunghiulară ce provin, probabil, din lutuiala
gropii unde s-a turnat tiparul sau din instalaţiile aflate la suprafaţă.
Mai dificil de explicat este utilitatea vetrei cu urme de cupru. 33 Vatra uşor înclinată a
fost amenajată la suprafaţă, în imediata apropiere a locului unde s-a turnat clopotul.
Folosirea ei pentru obţinerea aliajului dintre cupru şi staniu trebuie privită cu rezerve. Zgura
analizată conţine puţin staniu, iar în două cazuri el lipseşte. Rezultatele analizei unui număr
mic de probe nu sunt concludente.
Potrivit opiniei regretatului arheolog Radu Popa, contemporaneitatea instalaţiei
metalurgice cu clădirea Primăriei Vechi este puţin probabilă datorită amplasării la mică
distanţă de corpul de locuit. Este însă semnificativă apropierea locului de turnare a clopotului
de biserica de comunitate, unde se putea transporta uşor. 34 Materialul arheologic descoperit în
umplutura gropii nu permite decât datarea relativă între secolele XIV – XV.
Recursul la eventuale referinţe tipologice este puţin productiv. Forma clopotelor se
schimbă începând în Anglia din secolul al XIII-lea. Nu avem dovada că transformarea
tipologică s-ar fi întâmplat la Sibiu doar peste un secol şi jumătate sau chiar mai târziu. Pentru
o datare timpurie, folosind-se metoda lui Theophilus, pledează natura reducătoare a arderii
fragmentelor de lut.
Nici semnul de întrebare ridicat de vechimea fragmentelor de oale-cahle nu se
justifică, dovezile folosirii unor asemenea sobe fiind mai timpurii în Sibiu decât secolul al
XIV-lea. 35 Este greu de acceptat ipoteza alternativă a unei instalaţii aflate în curtea unei case
de înalt funcţionar după 1411, anul ultimului clopot turnat pentru biserica de comunitate din
Sibiu. 36
Astfel, chiar dacă nu avem o dovadă directă şi fermă, clopotul turnat în viitoarea curte
33
Nici analiza metalografică nu a putut stabili rostul vetrei şi specificul proceselor metalurgice desfăşurate
anterior turnării.
34
În spaţiul curţii Primăriei Vechi, în cursul unor săpături pentru canalizare, au apărut fragmente dintr-o oală de
lut cu pereţii groşi pe care erau depuse fragmente de zgură cu cupru. O activitate mai intensă de prelucrare a
cuprului în vecinătate este demonstrată şi de bucata de metal. Pe lângă cupru a rezultat un procent mare de
plumb (22%) şi un procent semnificativ de argint (1,1%): Olariu, op. cit., p. 91, tabelul 2.
35
P. Munteanu Beşliu, N. Rodeanu, A. Georgescu, Cercetări arheologice de salvare în Piaţa Huet din Sibiu, în
Apulum, XXXVII, 1, 2000, p. 478, planşa IV, 2 şi p. 482, planşa VII, 4.