PRIMĂRIA VECHE DIN SIBIU casa, oamenii, muzeul

Primăria Veche din Sibiu - casa, oamenii, muzeul 7
ARGUMENT
Editarea unei noi monografii a Primăriei Vechi din Sibiu s-a impus datorită epuizării
rapide a celei anterioare, unor noutăţi bibliografice, sugestii, informaţiilor arheologice şi de
arhivă apărute după anul 2000. Astfel am inserat capitole noi: închisoarea din subteranele
Primăriei, arhiva oraşului, primul muzeu de arme, pompierii.
Etapa de construcţie din 1585 a fost identificată arheologic şi ilustrată documentar.
Referirile la Magistrat - instituţia de conducere a oraşului – au găsit un loc important în
economia volumului. Ele nu pot înlocui studiile speciale dedicate instituţiilor de conducere ale
oraşului, scaunului Sibiu şi Universităţii săseşti.
Pentru uşurarea lecturii am renunţat la capitolul cu detaliile tehnice ale săpăturilor
arheologice şi la cel despre metoda de cercetare. Ultimul a fost înlocuit cu o expunere
generală asupra firescului interes faţă de cea mai importantă clădire în viaţa comunităţii
sibiene în perioada evului mediu şi în cea contemporană.
Săpăturile arheologice controlate şi cele mecanice din curtea mare a clădirii au răscolit
cvasitotalitatea terenului pe care s-a ridicat Primăria Veche, astfel că posibilitatea unor
descoperiri ulterioare este mică.
Ediţia actuală a permis reluarea analizei istorice a amenajărilor descoperite arheologic
şi a datării începutului clădirii. Insuficienţa informaţiilor nu îndepărtează incertitudinile şi
îndoielile, lăsând un prielnic spaţiu discuţiilor ştiinţifice, de bun simţ.
Monografia istorică a Primăriei Vechi are în vedere reconstituiri de ansamblu, la
ineditul informaţiilor arheologie adăugându-se cele oferite de piesele din colecţiile muzeului,
de documentele de arhivă, de structura clădirii. Accentul reconstituirii istorice cade acum pe
obiectele din muzeu, Primăria Veche adăpostind azi această instituţie.
Plusul de informaţii, corecturile şi clarificarea etapelor de construcţie finalizează o
etapă a procesului cunoaşterii monumentului cu certitudinea utilităţii demersului ştiinţific şi a
efortului financiar. Investiţia în cercetare este cu atât mai necesară cu cât devenind capitală
culturală europeană, Sibiul are nevoie de cartea de vizită a unui oraş cu rădăcini în Occidentul
Europei.
Consider interesul faţă de continuarea cercetării istorice un prim şi însemnat succes.
Mulţumesc colegilor care m-au ajutat în prelucrarea materialului arheologic şi istoric: Ligia
Fulga, Horst Klusch, Livia Bucşa, Sabin Adrian Luca, Olga Beşliu, Nikolaus Boroffka,
Natalia Deac, Marta Guttmann, Gudrun Liane Ittu, Irmgard Sedler, Constantin Ittu, Călin