PRIMĂRIA VECHE DIN SIBIU casa, oamenii, muzeul

52
Petre Beşliu Munteanu
În loc de concluzii
Cu alte cuvinte, casa a avut o predominantă funcţie de reşedinţă civilă, asigurând spre
sfârşitul secolului al XV-lea confortul unei familii de patricieni cu mulţi copii. Dimensiunile
proiectului sunt justificate de pretenţiile şi posibilităţile materiale ale proprietarilor.
Remarcăm alături de expresivitatea măştilor-console, de acurateţea execuţiei detaliilor de pe
ancadramente, de bogăţia decoraţiilor, ingeniozitatea planului. Constructorul a adaptat planul
unei construcţii de plan rectangular cu curte interioară, la un teren de formă neregulată,
impropriu unei astfel de desfăşurări geometrice. El a trebuit să unească un mai vechi turn de
apărare cu un important turn de locuinţă la care comanditarii au ţinut în mod deosebit.
Rupturile de segmente de pe latura nou creată nu au afectat prea mult impresia de armonie a
spaţiului şi cu atât mai puţin prima cerinţă a comanditarilor: să fie o casă monumentală.
Ipoteza că în evoluţia clădirii sunt etape de construcţie nefinalizate este susţinută, între
altele, de consola aflată în podul „corpului de legătură”, legată funcţional de turnul-locuinţă.
Ea nu a fost integrată într-o structură de zidărie. Nu putem trece cu vederea că peretele
turnului-locuinţă vizibil în pod este tencuit. Acestea sunt argumente în favoarea ipotezei
formulate şi de Iuliana Fabritius-Dancu privind existenţa separată în jurul anului 1470 a
turnului-locuinţă. Andreas Lapicida, la comanda lui Thomas Altemberger (devenit proprietar
Fotografia 37
Imagine din podul „corpului de legătură”
(în planul îndepărtat frontonul corpului de clădire
terminat de Thomas Altemberger)
67 Rechnungen, p. 544.
68 Fabritius-Dancu, op. cit., capitolul 39, f. p.
al turnului) ar fi construit şi
decorat bovindoul. 68
(Fotografiile 37, 38)