PRIMĂRIA VECHE DIN SIBIU casa, oamenii, muzeul
PRIMĂRIA VECHE DIN SIBIU casa, oamenii, muzeul
PRIMĂRIA VECHE DIN SIBIU casa, oamenii, muzeul
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
92<br />
Petre Beşliu Munteanu<br />
datat cu o monedă din anul 1800. După acest incendiu a fost părăsit traseul galerei din lemn<br />
de la etaj. 164<br />
Frecvenţa reparaţiilor din interiorul clădirii în secolul al XIX-lea este ilustrată de<br />
informaţia documentară potrivit căreia podelele casei cancelariei superioare au fost înlocuite<br />
în 1828 şi apoi în 1887. În "<strong>casa</strong> cancelariei superioare" au fost montate în 1887, după o<br />
reparaţie, trei ferestre şi o uşă. 165 (Anexa 4)<br />
Trecerea casei învecinate dinspre strada Măcelarilor în proprietatea Primăriei a făcut<br />
necesară amenajarea unui spaţiu acoperit şi pavat cu cărămizi. Aspectul actual al camerei<br />
notate 88, după numerotarea veche a Primăriei, cameră adosată clădirii de pe strada<br />
Măcelarilor, lasă să se vadă existenţa unor arce deschise, din cărămizi, cu ziduri fără<br />
fundaţie. 166 Prin spaţiile boltite se comunica cu curtea casei de pe strada Măcelarilor. 167<br />
La cumpăna secolelor XIX şi XX, Magistratul a pus în aplicare un proiect de mărire a<br />
spaţiului prin achiziţionarea unei clădiri de pe strada Măcelarilor, de adaptare a spaţiilor vechi<br />
la noile cerinţe ale relaţiilor cu contribuabilii şi amenajările începutului de secol: un nou<br />
sistem de canalizare şi folosirea unor noi latrine, introducerea reţelei de curent electric.<br />
În fapt, în perioada amintită a fost pus în practică un proiect ambiţios de modernizare a<br />
ansamblului de construcţii din Oraşul de Sus prin refuncţionalizarea unor spaţii ca pasaje de<br />
trecere şi amenajări bancare sau comerciale. Atunci s-a ridicat pe locul a trei clădiri medievale<br />
din Piaţa Mare clădirea pentru Bodencreditanstalt şi drumul de acces spre terasa superioară,<br />
demolându-se aşa numita "Capela Sf. Iacob" şi Turnul Preoţilor.<br />
Clădirea Primăriei a suferit însă cele mai mari transformări, o adevărată restaurare, la<br />
sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Casa dinspre strada Măcelarilor nr. 4,<br />
cumpărată de administraţia oraşului, a fost destinată funcţionarilor ce aveau în grijă pieţele.<br />
Spaţii deosebite au primit în clădirile de pe această stradă poliţiştii şi poştaşii. La parterul aşa<br />
numitului "corp de legătură" din Primăria Veche a fost deschisă o uşă dinspre curtea mare.<br />
Lucrările prevăzute în proiect pentru subsol (demolarea unor bolţi, umplerea unei pivniţe) au<br />
164<br />
Ipoteza a fost exprimată în Fabini, Vechea Primărie, p. 9. Documentul la care se referă autorul nu pomeneşte<br />
însă de incendiu.<br />
165<br />
Este posibil ca lintoul cu blazonul lui Johannes Lulay să fi fost tot atunci înlocuit. El a intrat în anul 1888 în<br />
patrimoniul Muzeului Brukenthal împreună cu un alt ancadrament din aceeaşi perioadă drept un cadou al<br />
Magistratului. În 1840 a fost amenajată o casierie pentru impozite (Arhivele Naţionale, Sibiu, Acte fasciculare. U<br />
VIII, p. 2).<br />
166<br />
Compararea probelor de mortar a diferitelor structuri de zidărie din camera 4 amenajată în perioada modernă,<br />
folosind însă o zidărie mai veche, nu evidenţiază diferenţe în calitatea mortarului.<br />
167<br />
Clădirea în forma ei actuală a apărut după 1845, an când în planul oraşului, lipite de corpul clădirii Primăriei,<br />
se observă trei loturi. În clădirea al cărei steag de tablă poartă anul 1867 se păstrează elemente decorative din<br />
secolul al XVIII-lea (vezi tabelul - anexă din teza de doctorat, A. Derer, Arhitectura barocă în Transilvania -<br />
studiu de caz: oraşul şi zona Sibiu, Institutul de Arhitectură ”Ion Mincu”, Bucureşti, 1998).