PRIMĂRIA VECHE DIN SIBIU casa, oamenii, muzeul

92
Petre Beşliu Munteanu
datat cu o monedă din anul 1800. După acest incendiu a fost părăsit traseul galerei din lemn
de la etaj. 164
Frecvenţa reparaţiilor din interiorul clădirii în secolul al XIX-lea este ilustrată de
informaţia documentară potrivit căreia podelele casei cancelariei superioare au fost înlocuite
în 1828 şi apoi în 1887. În "casa cancelariei superioare" au fost montate în 1887, după o
reparaţie, trei ferestre şi o uşă. 165 (Anexa 4)
Trecerea casei învecinate dinspre strada Măcelarilor în proprietatea Primăriei a făcut
necesară amenajarea unui spaţiu acoperit şi pavat cu cărămizi. Aspectul actual al camerei
notate 88, după numerotarea veche a Primăriei, cameră adosată clădirii de pe strada
Măcelarilor, lasă să se vadă existenţa unor arce deschise, din cărămizi, cu ziduri fără
fundaţie. 166 Prin spaţiile boltite se comunica cu curtea casei de pe strada Măcelarilor. 167
La cumpăna secolelor XIX şi XX, Magistratul a pus în aplicare un proiect de mărire a
spaţiului prin achiziţionarea unei clădiri de pe strada Măcelarilor, de adaptare a spaţiilor vechi
la noile cerinţe ale relaţiilor cu contribuabilii şi amenajările începutului de secol: un nou
sistem de canalizare şi folosirea unor noi latrine, introducerea reţelei de curent electric.
În fapt, în perioada amintită a fost pus în practică un proiect ambiţios de modernizare a
ansamblului de construcţii din Oraşul de Sus prin refuncţionalizarea unor spaţii ca pasaje de
trecere şi amenajări bancare sau comerciale. Atunci s-a ridicat pe locul a trei clădiri medievale
din Piaţa Mare clădirea pentru Bodencreditanstalt şi drumul de acces spre terasa superioară,
demolându-se aşa numita "Capela Sf. Iacob" şi Turnul Preoţilor.
Clădirea Primăriei a suferit însă cele mai mari transformări, o adevărată restaurare, la
sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Casa dinspre strada Măcelarilor nr. 4,
cumpărată de administraţia oraşului, a fost destinată funcţionarilor ce aveau în grijă pieţele.
Spaţii deosebite au primit în clădirile de pe această stradă poliţiştii şi poştaşii. La parterul aşa
numitului "corp de legătură" din Primăria Veche a fost deschisă o uşă dinspre curtea mare.
Lucrările prevăzute în proiect pentru subsol (demolarea unor bolţi, umplerea unei pivniţe) au
164
Ipoteza a fost exprimată în Fabini, Vechea Primărie, p. 9. Documentul la care se referă autorul nu pomeneşte
însă de incendiu.
165
Este posibil ca lintoul cu blazonul lui Johannes Lulay să fi fost tot atunci înlocuit. El a intrat în anul 1888 în
patrimoniul Muzeului Brukenthal împreună cu un alt ancadrament din aceeaşi perioadă drept un cadou al
Magistratului. În 1840 a fost amenajată o casierie pentru impozite (Arhivele Naţionale, Sibiu, Acte fasciculare. U
VIII, p. 2).
166
Compararea probelor de mortar a diferitelor structuri de zidărie din camera 4 amenajată în perioada modernă,
folosind însă o zidărie mai veche, nu evidenţiază diferenţe în calitatea mortarului.
167
Clădirea în forma ei actuală a apărut după 1845, an când în planul oraşului, lipite de corpul clădirii Primăriei,
se observă trei loturi. În clădirea al cărei steag de tablă poartă anul 1867 se păstrează elemente decorative din
secolul al XVIII-lea (vezi tabelul - anexă din teza de doctorat, A. Derer, Arhitectura barocă în Transilvania -
studiu de caz: oraşul şi zona Sibiu, Institutul de Arhitectură ”Ion Mincu”, Bucureşti, 1998).