studia universitatis babeÅ â bolyai dramatica teatru, film, media 2
studia universitatis babeÅ â bolyai dramatica teatru, film, media 2
studia universitatis babeÅ â bolyai dramatica teatru, film, media 2
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
DESPRE ACTING POWER DE ROBERT COHEN<br />
„«De ce»” are, desigur, reputaŃia de a fi marea întrebare a lumii. Nu<br />
trebuie să polemizăm cu filozofii sau psihiatrii determinişti în legătură cu<br />
importanŃa acesteia, dar sînt momente în care o vom folosi ca actori. În<br />
investigaŃia comportamentului scenic, însă, în fiecare clipă „pentru ce” este<br />
de departe o zonă de <strong>studia</strong>t mult mai importantă.” 4<br />
Celălalt termen care în limba română are nevoie de un cuvînt nou este<br />
relacom. „ImportanŃa binomului relaŃie-comunicare este atît de mare încît devine<br />
inevitabil să fie <strong>studia</strong>tă în actorie, dar model nostru de a-l conştientiza este atît<br />
de nou, încît ne lipseşte termenul potrivit în jargonul teatral. „Subtextul”, un<br />
termen elaborat de Stanislavski, se referă la comunicarea relaŃiei însă alături de<br />
multe altele; „subtext” este în esenŃă un concept literar care înseamnă, „sub<br />
text”sau „printre rînduri” şi se referă la „adevăratul” înŃeles al unei replici. Cu<br />
toate acestea, comunicarea relaŃiei poate fi realizată atît de replica din text cît şi<br />
de subtextul ei, iar acesta poate să nu aibă absolut nici o legătură cu replica<br />
respectivă. Comunicarea relaŃiei apare fără text şi nu este prea bine dacă sînt<br />
luate în considerare împreună − fie chiar şi prin opoziŃie.<br />
De aceea, nu avem de ales atunci cînd ne referim la comunicarea relaŃiei:<br />
trebuie să ne referim la acest termen ca atare sau să folosim prescurtarea deja<br />
încetăŃenită în engleză relacom (de la relationship şi communication).<br />
Relacom:<br />
(a) „este prescurtarea sintagmei „«comunicarea relaŃiei»”.<br />
(b) este întotdeauna invocarea unei relaŃii, nu enunŃul acesteia.<br />
(c) nu este în mod necesar comunicat conştient şi de fapt e vorba de o<br />
comunicare inconştientă.<br />
(d) creează bazele pentru conŃinutul comunicării.<br />
(e) există întotdeauna atunci cînd oamenii se află în contact, chiar şi<br />
fără un conŃinut adiacent.<br />
(f) este de cele mai multe ori nonverbală şi nu e obligatoriu să fie<br />
definibilă la nivel verbal.”<br />
Relacom, cu toate că este un termen nou definit, indică „ceea ce de<br />
departe este cea mai importantă şi semnificativă parte a interacŃiunii de zi cu<br />
zi”. „Dacă studiem înregistrări ale unor conversaŃii obişnuite, vom constata că<br />
cele mai multe dintre ele sînt absolut oarecare la nivel de conŃinut, dar foarte<br />
bogate la nivel de relacom. Aparentul conŃinut al unor întrebări de genul: „Ce<br />
mai faci?” de fapt nu există şi nimeni nu aşteaptă un răspuns plin de conŃinut la<br />
ele. ConŃinutul este deseori un element de încălzire a conversaŃiei; spunem<br />
„Ce zi frumoasă, nu-i aşa?” pentru a afla, prin indicii nonverbale, cum se<br />
relaŃionează cealaltă persoană la noi în această dimineaŃă.” 5<br />
4 Robert Cohen, Puterea jocului, IntenŃie versus motivaŃie: analiza cibernetică, pp. 33-35.<br />
5 Robert Cohen, op.cit. pp..53-54.<br />
129