studia universitatis babeÅ â bolyai dramatica teatru, film, media 2

More documents

Recommendations

Info

R E C E N Z I I celor trei timpi ai acŃiunii. Acestea sunt Valerie (Tilda Swinton), cea care îl contractează pe Kaufman ca să scrie scenariul, sau Marty (Ron Livingston), care este exact opusul lui Valerie, dar care la rândul lui duce mai departe filmul. Aceste personaje sunt simboluri ale industriei de film. Toate lucrurile tind spre perfecŃiune, iar perfecŃiunea (ne spun implicit realizatorii) e frumuseŃea în cazul florilor, lirismul în cel al cărŃii şi construcŃia în cel al filmului. Doar personajele din lumea marketingului artistic sunt acelea care încearcă ori să dinamizeze, ori să zădărnicească atingerea perfecŃiunii. Tot în privinŃa timpului, este interesant de remarcat momentul în care Charlie ajunge să scrie secvenŃe care în film au fost deja prezentate, efort care culminează cu secvenŃa în care ajunge să scrie exact ceea ce face el însuşi în acea clipă. E pusă astfel într-o stranie lumină legătura dintre film şi scrierea scenariului, dar faptul că aceste introduceri nu sunt prezentate în ordinea cronologică a apariŃiei lor subliniază că cele două, scenariul şi filmul, nu sunt unul şi acelaşi, dar au totuşi raporturi mai apropiate decât cartea şi scenariul. Oglindirile deformante în evoluŃie sunt susŃinute şi de apariŃia altui personaj, Donald Kaufman, fratele geamăn al lui Charlie în film, şi totodată al doilea alter-ego al adevăratului Kaufman (de aici şi dublul rol al lui Cage). Donald este exact opusul lui Charlie, dar îl completează şi totodată completează şi filmul. În film el scrie un scenariu tipic hollywoodian, despre un poliŃist care urmăreşte un criminal care Ńine ostatecă o femeie. În realitate, cele trei personaje sunt o singură persoană. Acest scenariu, care este un amalgam de clişee, este de fapt o copie a scenariului lui Charlie, răstur-nată în stilul lui Donald. Cei trei eroi ai lui sunt de fapt Charlie, Susan şi Laroche, care au de fapt acelaşi rol: cel de a duce mai 178 departe evoluŃia orhideei fantomeă. Donald mai are un rol important, dacă nu cumva cel mai important în film: el este cel care va scrie finalul, completându-l. El introduce în copoziŃia cinematografică toate elementele pe care le-a introdus în propriul său scenariul. Se întoarce astfel lista stereotipiilor pe care Charlie le-a enumerat la început: droguri, sex şi violenŃă. Ca atare, filmul ia o întorsătură de o sută optzeci de grade, iar Donald combină cei trei timpi ai filmului prin continuarea poveştii lui Laroche şi a lui Susan. Lor li se crează acum un portret total opus, oarecum monstruos, un fel de Donald Laroche şi Donald Orlean. Toate lucrurile tind spre perfecŃiune şi fiecare formă de artă are perfecŃiunea ei: de aici mai departe, fiecare stadiu al evoluŃiei de la floare la film este perfect în sine, dar pentru a trece la pasul următor se schimbă însăşi concepŃia asupra perfecŃiunii. E chiar momentul în care intervine McKee (Brian Cox), un alt personaj prezent de-a lungul filmului: caricatura profesorului de scenariu. Spre final, el ne sintetizează “principiile” unui scenariu perfect. El îi aminteşte lui Charlie că personajele trebuie să evolueze şi că filmul are nevoie de...acŃiune! Aici abia intervine decisiv Donald şi, împreună cu Charlie, scrie finalul. În secvenŃa scrisă de Donald, acesta moare, iar cele două parŃi (personalităŃi) ale lui Kaufman se pot reuni în Charlie. Cîntecelul propus de Donald pentru trillerul său reapare, cântat acum de geamănul său. Această uniune între contrarii se realizează, iar cele două stiluri opuse crează un întreg perfect, un film perfect, un scenarist perfect, o floare perfectă. MIHAT KONRAD
R E C E N Z I I Rope deŃine supremaŃia “Capodoperelor Pierdute” ale marelui regizor american Alfred Hitchcock. Inspirată de piesa cu acelaşi nume a lui Patrick Hamilton, care la rândul ei îşi găseşte originile într-un caz real din anul 1924 (când doi studenŃi ai UniversităŃii din Chicago, Leopold şi Loeb, înfăptuiesc ceea ce ei cred a fi crima perfectă) adaptarea lui A.Hitchcock oferea o perspectivă ce va stabili tiparul thrillerelor produse de atunci până în prezent. Remarcabil prin faptul că acŃiunea se desfăşoară într-un singur spaŃiu iar tehnica de filmare este pur dedicată mişcării scenice a actorilor, demersul filmului oferă inegalabila senzaŃie a acŃiunii în timp real, strucurată în aşa fel încât privitorul să ia parte la punctul fierbinte al fiecarui grup de personaje ce interacŃionează Alfred Hitchcock’s ROPE 9 în spaŃiul propriu-zis. Metoda folosită în Rope poate fi considerată extrem de dificilă, în proporŃionalitate inversă cu complexitatea sa. ÎnlănŃuirea tuturor scenelor într-un lung cadru “general”, tăiat subtil, la un interval de aproximativ 10 minute, din motive pur tehnice îi conferă filmului o fluiditate copleşitoare asupra privitorului, dovedindu-se la rândul ei un bun răspuns la întrebarea retorică a lui Hitchcock despre “…How to aply glue between the viewer’s seat and pants…” În afară de scena deschiderii, filmată în exterior, toată acŃiunea se desfăşoară într-un apartament ce cuprinde o sufragerie şi, ocazional, holul. Operatorii folosesc şine de travelling pe care le mută de-a lungul filmării şi le reasamblează în funcŃie de scena următoare. La fel vor proceda şi cu obiectele care în scena anterioară ar fii putut încurca drumul camerelor de filmat. Procesul de editare/montaj, însă, este aproape nul, singurele tăieturi fiind aproape insesizabile pentru ochiul mai puŃin expert al privtorului din acea perioada. Cadrele sunt decupate atunci când haina unui personaj, ori un obiect aflat în focus va acoperi întreaga suprafaŃă a ecranului de cinema. Ambientul exterior, numit şi “cycloramă”, este unul din cele mai mari decoruri folosite pentru o scena de sunet pînă în 1948, incluzînd Empire State Building şi alŃi zgarie nori. De asemenea, el marchează cu precizie trecerea timpului de la amiaza pana noaptea tarziu si materializează bunăstarea socială a celor implicaŃi, dacă Ńinem seama de costul unui 10 ROPE (1948) ,Regia Alfred Hitchcock, cu James Steward , John Dal, Farley Granger, Joan Chandler 179
Page 2 and 3:
COMITETUL DE REDACłIE AL SERIEI ST
Page 4 and 5:
OZANA BUDĂU, Le detour par ailleur
Page 6 and 7:
LAURA PAVEL political and social id
Page 8 and 9:
LAURA PAVEL identity, are all set u
Page 10 and 11:
LAURA PAVEL is a play in a play...
Page 12 and 13:
LAURA PAVEL given by Corneille hims
Page 14 and 15:
STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI,
Page 16 and 17:
MODEL ŞI MIMESIS EMMA BOVARY - DOA
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
MIKLÓS BÁCS există om, observa P
Page 38 and 39:
MIKLÓS BÁCS Personajul „Mai în
Page 40 and 41:
MIKLÓS BÁCS Fantezia creatoare a
Page 42 and 43:
MIKLÓS BÁCS 2) de a distorsiona o
Page 44 and 45:
MIKLÓS BÁCS a face cu procesul de
Page 46 and 47:
MIKLÓS BÁCS ca şi teoria roluril
Page 48 and 49:
MIKLÓS BÁCS ca încarnare a cuvâ
Page 50 and 51:
MIRUNA RUNCAN a writer and also a d
Page 52 and 53:
MIRUNA RUNCAN Chekhov and Beckett.
Page 54 and 55:
MIRUNA RUNCAN Grotowski dreamed abo
Page 56 and 57:
MIRUNA RUNCAN status. First of all
Page 58 and 59:
MIRUNA RUNCAN human daily life, ind
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
ANTONIN ARTAUD ŞI TEATRUL PUR desf
Page 64 and 65:
ANTONIN ARTAUD ŞI TEATRUL PUR de e
Page 66 and 67:
ANTONIN ARTAUD ŞI TEATRUL PUR mani
Page 68 and 69:
ANTONIN ARTAUD ŞI TEATRUL PUR fiin
Page 70 and 71:
ANTONIN ARTAUD ŞI TEATRUL PUR lumi
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
GRAMATICA COMMEDIEI DELL’ARTE Pri
Page 76 and 77:
GRAMATICA COMMEDIEI DELL’ARTE coa
Page 78 and 79:
GRAMATICA COMMEDIEI DELL’ARTE Sol
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
NEW EDUCATIONAL PRACTICES IN VISUAL
Page 84 and 85:
NEW EDUCATIONAL PRACTICES IN VISUAL
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
THE EMERGENCE OF NEW MEDIA AND THE
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
FLORIAN-RAREŞ TILEAGĂ de serviciu
Page 98 and 99:
FLORIAN-RAREŞ TILEAGĂ textului 10
Page 100 and 101:
FLORIAN-RAREŞ TILEAGĂ cum indică
Page 102 and 103:
FLORIAN-RAREŞ TILEAGĂ dominarea p
Page 104 and 105:
FLORIAN-RAREŞ TILEAGĂ specificit
Page 106 and 107:
FLORIAN-RAREŞ TILEAGĂ Trilogia co
Page 108 and 109:
Page 110 and 111: LE DETOUR PAR L’AILLEURS CULTUREL
Page 122 and 123: PAULA MĂHĂLEAN Mai întîi, la su
Page 124 and 125: PAULA MĂHĂLEAN acŃiuni precedent
Page 126 and 127: PAULA MĂHĂLEAN Manualul lui Cohen
Page 128 and 129: CRISTIAN RUSU want to express that
Page 130 and 131: CRISTIAN RUSU CR: Because it’s a
Page 132 and 133: CRISTIAN RUSU flying over the stage
Page 134 and 135: CRISTIAN RUSU MB: I think it’s po
Page 136 and 137: R E C E N Z I I affirmait G. Craig
Page 138 and 139: R E C E N Z I I Recitirea mitului
Page 140 and 141: R E C E N Z I I de el în universul
Page 142 and 143: R E C E N Z I I în raport cu divin
Page 144 and 145: R E C E N Z I I Absurdul în viziun
Page 146 and 147: R E C E N Z I I au fost întrupate
Page 148 and 149: R E C E N Z I I află într-o lume
Page 150 and 151: R E C E N Z I I Scrisoarea,”Pompa
Page 152 and 153: R E C E N Z I I Uzitate şi uzate,
Page 154 and 155: R E C E N Z I I Apocalypto - judec
Page 156 and 157: R E C E N Z I I Gibson pare atunci
Page 158 and 159: R E C E N Z I I să izvorască din
Page 162 and 163: R E C E N Z I I apartament cu o ase
Page 164 and 165: R E C E N Z I I Şi dacă ne-am ami
Page 166 and 167: R E C E N Z I I anumite convenŃii,
Page 168 and 169: R E C E N Z I I Pianista. Între Je
Page 170 and 171: R E C E N Z I I când Erika e filma
show all

studia universitatis babeÅ â bolyai dramatica teatru, film, media 2

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

studia universitatis babeÅ â bolyai dramatica teatru, film, media 2