studia universitatis babeş – bolyai dramatica teatru, film, media 2

MODEL ŞI MIMESIS EMMA BOVARY – DOAMNA PALIDEI FIGURI (2)
este inexplicabilă, dar foarte reală, asupra tuturor celor care o înconjoară.
Dacă ar fi ştiut să se guverneze şi pe ea, ar fi guvernat lumea.” 59
Acest fel tumultos de a iubi o apropie pe Fedra de la Coppet de
,,teoloaga sentimentului”, George Sand. Etichetarea îi aparŃine lui Baudelaire. 60
Printre cele mai blânde aprecieri ale lui Baudelaire, la adresa scriitoarei, putem
citi, în Inima mea aşa cum este: ,,George Sand e una din acele bătrâne ingenue
care nu vor niciodată să părăsească scena. Am citit de curând o prefaŃă (prefaŃa
la Domnişoara La Quintinie) în care pretinde că un adevărat creştin nu poate să
creadă în infern. Are motive serioase să dorească suprimarea Infernului.” 61
Cunoscându-i nestatornicia şi iubirile, nu putem să nu zâmbim.
Amantine-Aurore-Lucile Dupin (1804-1876), cunoscută sub pseudonimul
de George Sand, păstrează chiar în pseudonimul ales o dovada duioasă a
legăturii pe care a avut-o cu Jules Sandeau, împreună cu care a scris romanul
Rose şi Blanche. Îmbrăcată bărbăteşte, ca eroinele travestite ale lui
Shakespeare, ca o Rosalindă romantică, George Sand a umit şi derutat
Parisul prin apariŃiile sale. În Povestea vieŃii mele, scriitoarea îşi descrie
,,travestiul”, astfel: ,,În această epocă moda te ajuta în mod ciudat la
deghizare. BărbaŃii purtau redingote lungi, cadrilate, numite à la propriétaire,
care le cădeau până la călcâie, şi care marcau atât de puŃin talia, încât fratele
meu îmbrăcându-şi-o pe a sa la Nohant, îmi spuse râzând: «E foarte
frumoasă, nu? Aşa e moda, şi acest lucru mă deranjează. Croitorul ia măsura
pe o gheretă şi haina se potriveşte de minune unui întreg regiment.» Mi-am
făcut deci o redingotă-gheretă din postav gros, cenuşiu, pantalon şi vestă la
fel. Cu o pălărie cenuşie şi o cravată de lână, eram în mod absolut un
studenŃaş în primul an. Nu pot spune câtă plăcere mi-au făcut cismele; aş fi
vrut să dorm cu ele, cum a făcut fratele meu când era mic, când a încălŃat
prima pereche. Cu acele mici călcâie ferecate, călcam solid pe trotuar.
Zburam dintr-un capăt al altuia al Parisului. Mi se părea că aş fi putut face
înconjorul lumii. Şi apoi veşmintele mele nu se temeau de nimic. Alergam
pe orice vreme, mă întorceam la orice oră, intram în parterul oricăror teatre.
Nimeni nu-mi dădea atenŃie şi nu bănuia deghizarea mea.” 62 Am redat
întregul pasaj pentru a ne-o imagina cât mai corect pe George Sand în
redingota-gheretă, dar mai ales pentru a aminti de Emma Bovary, care
sfidează burghezele din Yonville când apare, la braŃul lui Rodolphe,
îmbrăcată într-o jachetă, strânsă pe talie de data aceasta, dar tot ca un
bărbat, şi tot ca un bărbat, fumând o Ńigaretă. Asemănarea e izbitoare.
59 Apud George Călinescu, Benjamin Constant şi studiul grecilor, în George Călinescu,
Scriitori străini, p. 443
60 Charles Baudelaire, Critică literară şi muzicală. Jurnale intime, p. 72
61 Ibidem, p. 304
62 George Sand, Povestea vieŃii mele, traducere, cuvânt înainte şi tabel cronologic de Teodora
Popa-Mazilu, Bucureşti, Editura Minerva, colecŃia Biblioteca pentru toŃi, 1972, vol. II, pp.270-271
31