studia universitatis babeş – bolyai dramatica teatru, film, media 2

R E C E N Z I I
pus la dispoziŃia oricărui jurmalist
vrea să scrie întemeiat despre film...
„Pe măsură ce scriau, Gibson
şi Safinia [coscenaristul filmului] s-au
cufundat în fascinanta istorie a culturii
Maya. Ei au petrecut luni de zile citind
mituri despre crearea şi distrugerea
civilizaŃiei Maya, inclusiv textele sacre
de profeŃie, cunoscute sub numele
Popul Vuh. Au parcurs ultimele texte
de arheologie despre noile săpături şi
despre teoriile referitoare la
prăbuşirea acestei civilizaŃii. Apoi, ei
au făcut propria lor călătorie pentru a
vedea siturile Maya, ceea ce a avut
un efect profund asupra lor”.
Gibson îşi aminteşte:
“Stăteam în vârful templului de la El
Mirador, în Guatemala, în singura
pădure tropicală care a mai rămas în
Ńară, iar de acolo vedeam conturul
altor 26 de oraşe – totul era în jurul
nostru, ca într-un ceas uriaş. Vedeam
piramidele cum răsăreau din junglă,
în depărtare. Era ceva deosebit. Cu
adevărat simŃi aici cât de puternică a
fost această civilizaŃie...”.
Gibson şi Safinia au avut de
asemenea lungi conversaŃii cu Dr.
Richard D. Hansen, un arheolog
renumit şi expert în cultura Maya,
care a fost consultant pentru film.
“Entuziasmul lui Richard este molipsitor.
Era în stare să ne asigure că ceea ce
scriam noi avea atât autenticitate, cât şi
imaginaŃie.”, spune Gibson.
Hansen i-a ajutat pe Gibson
şi Safinia să descopere unele din
secretele Maya şi, mai ales, să
înŃeleagă cum s-a putut dezintegra o
societate uluitoare ca aceasta.
Hansen a confirmat ceea ce Gibson
şi Safinia intuiseră: că se pot face
paralele între sfârşitul societăŃii Maya
şi haosul din epoca contemporană.
“Noi voiam cu adevărat să ştim
care au fost motivaŃiile care au stat în
spatele curbelor ascendente şi prăbuşirii
civilizaŃiei Maya.” Spune Safinia. “Am
descoperit că arheologii şi antropologii
cred că problemele grave cu care s-a
confruntat civilizaŃia Maya sunt foarte
similare cu cele cu care se confruntă
societatea din zilele noastre, mai ales
cînd e vorba de degradarea mediului,
consumul escesiv şi corupŃia politică.”
Gibson adaugă: “Pe parcursul
istoriei, au existat aceleaşi precedente
ale căderii civilizaŃiilor, iar ceea ce ne-a
apărut foarte clar când scriam scenariul
a fost faptul că multe lucruri care s-au
petrecut exact înainte de căderea
civilizaŃiei Maya se petrec acum în
societatea noastră. A fost important
pentru mine să fac o paralelă pentru a
vedea aceste cicluri cum se repetă
întruna. Se crede îndeobşte că omul
modern este atât de luminat, dar
suntem supuşi aceloraşi forŃe – şi
suntem de asemenea capabili de
eroism şi transcendere.”
Asta ar fi un subiect mai
interesant de discutat, cred, decît de
ce s-a urcat sub influenŃa alcoolului la
volan sau cîŃi bani a cîştigat şi cum îi
foloseşte azi. Cît despre violenŃă…totul
este relativ. Nu poate fi negată dar nu
poate fi nici ignorată: deci discuŃia,
după părerea mea, din acest punct
de vedere, s-ar reduce la gradul de
acurateŃe istorică şi nu la aplicarea
pudibonditsmului ipocrit, contemporan,
asupra unei perioade şi a unui
context cultural total străine.
Poate că lucrul care a deranjat
pe cei mai mulŃi este faptul că acest
film nu este un personaj pozitiv în luptă
despre cu unul negativ: ci despre un
personaj, pur şi simplu, în luptă cu
propria frică. Lucru care îl face uman şi
aminteşte prea mult despre psihicul
fiecăruia din noi în parte. Iar frica pare
175