Revista Tinerilor Economi[ti - Centru E-learning de Instruire al ...

Revista Tinerilor Economişti
coincid cu cele ale S.U.A. şi Japonia, existând diferenţe minore în abordarea acestui
subiect, atât în cadrul negocierilor GATT/OMC, cât şi în cadrul WIPO 31 .
Noua abordare a problemei tehnologiilor de vârf, precum şi subvenţiile
acordate acestui domeniu, vor conduce la apariţia unor dispute comerciale importante
între ţările dezvoltate, mai ales în ramurile industriale intensive în cercetare. Disputa
dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, privind dreptul de proprietate
intelectuală şi transferul de tehnologie, a trecut, la sfârşitul anilor '80, din cadrul
organizaţiilor internaţionale UNCTAD şi WIPO, la GATT/OMC, în cadrul grupului de
negociere TRIP 32 al Rundei Uruguay. Deşi, în confruntarea Nord-Sud mizele sunt mai
mici, comparativ cu disputele ţărilor dezvoltate în domeniul tehnologiilor de vârf,
deosebirile în ceea ce priveşte protejarea proprietăţii intelectuale existente între
majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare, pe de o parte, şi ţările dezvoltate, pe de altă
parte, sunt mult mai mari. Astfel, din partea ţărilor în curs de dezvoltare s-a înregistrat o
anumită rezistenţă, aceste ţări preferând ca discuţiile din cadrul GATT/OMC să se
concentreze pe aspecte ce privesc îndepărtarea barierelor din domeniile tradiţionale ale
comerţului, unde ele ar avea de câştigat.
Comparativ cu S.U.A., în ceea ce priveşte dreptul de proprietatea intelectuală,
Uniunea Europeană a adoptat o atitudine mai conciliantă, urmărind, în principal,
aplicarea principiului naţiunii celei mai favorizate şi a tratamentului egal. Potrivit
politicii comunitare, Uniunea Europeană a propus ca toate ţările membre ale
GATT/OMC să adere la Convenţia de la Paris asupra proprietăţii intelectuale, iar acest
tratament naţional să fie aplicat la intrarea în vigoare a legii patentului.
Deşi există multe ţări fără o lege a patentului, atenţia Uniunii Europene
şi a celorlalte ţări dezvoltate este concentrată, în special, asupra ţărilor nou
industrializate, obiectivele iniţiativelor de tipul TRIP fiind de a preveni contrafacerile şi
alte încălcări ale dreptului de proprietate intelectuală.
În concepţia Uniunii Europene, un mijloc important de stimulare a
competitivităţii îl reprezintă implementarea unei politici comune de standardizare,
testare şi certificare, care permite eliminarea barierelor tehnice din calea comerţului
internaţional. Politica comunitară pentru eliminarea barierelor tehnice se bazează pe
două principii:
➤ recunoaşterea mutuală a legislaţiilor, standardelor şi a mijloacelor de
certificare a conformităţii;
➤ armonizarea tehnică în contextul standardizării europene.
Între cele două principii, există o anumită interdependenţă, procesul de
armonizare a standardelor naţionale fiind simplificat pe baza recunoaşterii mutuale de
către ţările membre. Prin recunoaştere mutuală, ţările comunitare sunt obligate să
accepte produsele realizate şi/sau comercializate de alt stat membru al Uniunii
Europene, inclusiv acele produse originare din ţări extracomunitare (dacă au fost
comercializate legal în orice alt stat membru). Se acceptă excepţii de la recunoaşterea
mutuală, în cazul în care se poate demonstra că există motive temeinice, în general
privind protejarea mediului şi a sănătăţii populaţiei, ce impun adoptarea unor norme
tehnice specifice acelei ţări.
Promovarea standardelor internaţionale la nivel european se realizează cu
ajutorul a două organisme create în acest scop: Comitetul European de Standardizare
31
WIPO - World Intellectual Property Organization (Organizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală)
32
TRIP - Trade Related Aspects of Intellectual Property Right (Aspecte comerciale legate de drepturile de
proprietate intelectuală)
118