Revista Tinerilor Economi[ti - Centru E-learning de Instruire al ...

Secţiunea Finanţe - Contabilitate
funcţie de felul sau natura reparaţiilor (revizii tehnice, reparaţii curente sau capitale), ca
şi de modalitatea lor de executare: cu resurse proprii sau pe baza serviciilor executate
de terţi.
Contabilitatea cheltuielilor cu reparaţiile de orice fel, inclusiv cele capitale,
executate de terţi, este mai simplu de organizat şi de condus, decât cea a cheltuielilor
cu aceleaşi reparaţii executate intern. Astfel, la agenţii economici care beneficiază de
reparaţii executate de terţi, cu ocazia recepţionării lucrării, pe baza devizului şi a facturi
primite, în contabilitate se reflectă:
%
611
˝Cheltuieli cu întreţinerea şi
reparaţiile˝
4426
˝TVA deductibilă˝
= 401
˝Furnizori˝
apariţia contului de evidenţiere a taxei pe valoare adăugată fiind relativă în funcţie de
calitatea de ne/plătitor al acestei taxe a furnizorului.
Reparaţiile executate cu resurse proprii, se înregistrează în conturile care
exprimă natura cheltuielilor (consum de piese de schimb şi alte materiale, cota-parte din
contravaloarea materialelor de natura obiectelor de inventar utilizate cu această ocazie,
energie electrică şi de altă natură, amortizarea utilajelor şi aparatelor folosite, salarii şi
contribuţiile aferente salariilor etc.)
Recunoaşterea cheltuielilor de reparaţii în contul de profit şi pierdere
depinde de circumstanţele care au fost luate în calcul la recunoaşterea şi evaluarea
iniţială a imobilizărilor corporale aferente. Astfel, ˝cheltuielile ulterioare aferente unui
element de natura imobilizărilor corporale, care a fost deja recunoscut, trebuie
adăugate valorii contabile a activului numai atunci când se estimează că
întreprinderea va obţine beneficii economice viitoare suplimentare faţă de
performanţele estimate iniţial ca fiind corespunzătoare. Toate cheltuielile ulterioare
trebuie recunoscute drept cheltuieli în perioada în care au fost suportate (efectuate).˝11
Cu alte cuvinte sau dacă analizăm recunoaşterea cheltuielilor de reparaţii, există două
alternative de lucru:
- dacă înregistrăm o creştere a performanţelor activului şi a beneficiilor ce
urmează a fi determinate de acesta (o modernizare a imobilizărilor corporale), atunci
valoarea cheltuielilor (eforturilor) trebuie ataşată activului respectiv sau transformată
într-un activ independent din punct de vedere contabil (SIC 23);
- dacă este o reparaţie obişnuită (o reabilitare a parametrilor iniţiali), pentru
conectarea veniturilor cu cheltuielile, nu mai este necesară ˝activarea˝ cheltuielilor ca
fiind aferente veniturilor viitoare. Spunem aceasta întrucât uzura fizică a activului a fost
determinată de ˝efortul depus de activul respectiv pentru realizarea veniturilor trecute″
(obţinute deja până la momentul reparaţiei); în consecinţă cheltuielile cu eliminarea
acestei uzuri (cu reparaţia deteriorărilor suportate de activul corporal) au legătură cu
11 Standardele Internaţionale de Contabilitate, Editura Economică, Bucureşti, 2002, IAS 16,
paragraful 23, preluat în legislaţia naţională în mod implicit prin OMF nr. 94/2001 şi explicit
prin OMF nr. 306/2002
39