Revista Tinerilor Economi[ti - Centru E-learning de Instruire al ...

Revista Tinerilor Economişti
Frecvenţa mai mult sau mai puţin constantă a variaţiilor sezoniere trebuie serios
analizată, întrucât ea provoacă în economia turismului modificări specifice mult mai
pregnante decât în alte sectoare economice. 21
Problematica sezonalităţii în turism poate fi înţeleasă mai bine dacă se recurge,
în prealabil, la o delimitare a fluctuaţiilor sezoniere turistice faţă de cele similare, din
viaţa economică. Astfel, se identifică drept caracteristică de baza a acestor fluctuaţii
sezoniere faptul că ele se produc în perioada unui an calendaristic şi în contextul unui
sezon determinat, specific, cuprinzând una sau mai multe luni. În plus, fluctuaţiile
sezoniere care se înregistrează în turism, trebuie considerate ca schimbări în consumul
populaţiei, cauzate de intensitatea variabilă a cererii turistice. Chiar producţia de
servicii turistice este supusă fluctuaţiilor sezoniere, aceste fluctuaţii fiind determinate
tot de modificările oscilante ale volumului cererii, ca o consecinţă naturală şi automată
a aceloraşi schimbări.
Au fost identificate două tipuri de variaţii sezoniere ale cererii în turism:
• variaţii sezoniere artificiale;
• variaţii sezoniere naturale.
Variaţiile sezoniere artificiale se disting prin caracterul lor economicoorganizatoric
(concedii plătite, vacanţe şcolare, etc) iar variaţiile sezoniere naturale sunt
cele generate de cauze extraeconomice ( schimbarea condiţiilor climatice caracteristice
diferitelor anotimpuri). Se poate concluziona, totuşi, că variaţiile sezoniere care au loc
în turism pot fi considerate exemplul tipic, de referinţă, în ceea ce priveşte acest gen de
schimbări.
Concentrarea sezonului turistic în anumite perioade ale anului, tocmai ca o
consecinţă a acestor variaţii sezoniere, ridică adesea o serie de probleme, diminuarea
implicaţiilor şi necesitatea atenuării curbei sezonalităţii în turism fiind o preocupare de
mare actualitate. În acest sens, se depun eforturi susţinute pentru permanentizarea
activităţii turistice în diverse zone sau staţiuni unde este prezent fenomenul
sezonalităţii. 22
Arsenalul instrumentelor de politică comercială utilizate în acest sens poate
doar să compenseze inevitabila diminuare a atractivităţii factorilor naturali cu un set de
elemente suplimentare, de cointeresare a turistului potenţial, în vederea valorificării
într-o măsură mai mare a patrimoniului turistic. Toate aceste acţiuni au menirea să
menţină cererea turistică la un nivel rezonabil pentru prestatori, pe o perioadă de timp
dintr-un an cât mai lungă.
Din punct de vedere managerial, pentru a controla şi înţelege mai bine
implicaţiile sezonalităţii în industria turistică, este necesară cunoaşterea frecvenţei
solicitărilor de servicii în decursul unui an calendaristic, respectiv a oscilaţiilor în
repartizarea în timp a volumului şi intensităţii fluxurilor de vizitatori în diferite zone şi
staţiuni de interes turistic.
Sunt cunoscute trei variante de bază ale unei eventuale curbe de sezonalitate în
activitatea turistică, factorii ce determină această clasificare fiind extrem de numeroşi
(condiţiile naturale, poziţia geografică a teritoriului receptor faţă de circuitele turistice
21 Sezonaliatea accentuată influenţează adesea, în sensul creşterii, preţul de cost al serviciilor
turistice, sau în sensul scăderii rentabilitatea acestora, inducând în multe cazuri chiar o
dezvoltare inegală a diferitelor zone de interes turistic.
22
Măsurile organizatorice privind diferenţierea tarifelor şi preţurilor, structurarea şi
diversificarea ofertei de servicii turistice, precum şi intensificarea publicităţii turistice sunt cele
mai frecvente soluţii pentru permanentizarea activităţii turistice.
80