16.02.2015 Views

Revista Tinerilor Economi[ti - Centru E-learning de Instruire al ...

Revista Tinerilor Economi[ti - Centru E-learning de Instruire al ...

Revista Tinerilor Economi[ti - Centru E-learning de Instruire al ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Secţiunea Management – Marke<strong>ti</strong>ng - Turism<br />

Transportul asigură <strong>de</strong>plasarea efec<strong>ti</strong>vă a bunurilor <strong>de</strong> la producător la consumator. Pentru a se re<strong>al</strong>iza<br />

cu cele mai mici cheltuieli, trebuie <strong>al</strong>es cel mai eficient mod <strong>de</strong> transport, nu numai în funcţie <strong>de</strong> preţ, ci şi <strong>de</strong><br />

caracteris<strong>ti</strong>cile produsului, <strong>ti</strong>mp, frecvenţă, accesibilitate, capacitate, siguranţă, încre<strong>de</strong>re, etc.<br />

Previziunea <strong>de</strong>sfacerilor stă la baza planificării producţiei şi a nivelului stocurilor. Planul <strong>de</strong> producţie<br />

conţine date cu privire la intrările <strong>de</strong> materii prime şi materi<strong>al</strong>e, care sosesc <strong>de</strong> la furnizori cu ajutorul mijloacelor<br />

<strong>de</strong> transport şi apoi sunt recepţionate şi stocate în <strong>de</strong>pozitele <strong>de</strong> aprovizionare. De aici, ele sunt trecute în procesul<br />

<strong>de</strong> producţie şi transformate în produse finite. Stocurile <strong>de</strong> produse finite sunt influenţate <strong>de</strong> comenzile clienţilor şi<br />

<strong>de</strong> ac<strong>ti</strong>vitatea <strong>de</strong> producţie a întreprin<strong>de</strong>rii. Comenzile clienţilor reduc nivelul stocurilor <strong>de</strong> produse finite, iar<br />

procesul <strong>de</strong> producţie creşte nivelul acestora. Produsele finite părăsesc procesul <strong>de</strong> producţie, sunt transferate în<br />

<strong>de</strong>pozitele <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere şi <strong>de</strong> aici sunt transportate către clienţi.<br />

Logis<strong>ti</strong>ca inclu<strong>de</strong> <strong>al</strong>ături <strong>de</strong> distribuţia fizică <strong>al</strong>te două componente, respec<strong>ti</strong>v aprovizionarea şi<br />

ac<strong>ti</strong>vităţile <strong>de</strong> susţinere a producţiei.<br />

Ac<strong>ti</strong>vităţile <strong>de</strong> cumpărare (achiziţionare, procurare, asigurare) a materiilor prime, materi<strong>al</strong>elor,<br />

componentelor necesare re<strong>al</strong>izării obiec<strong>ti</strong>velor întreprin<strong>de</strong>rii sunt operaţii <strong>de</strong> natură logis<strong>ti</strong>că. Această componentă<br />

a logis<strong>ti</strong>cii se referă la relaţiile întreprin<strong>de</strong>rii cu furnizorii, respec<strong>ti</strong>v, nivelurile situate în amonte <strong>de</strong> aceasta.<br />

Ac<strong>ti</strong>vităţile <strong>de</strong> susţinere a producţiei includ fluxurile materi<strong>al</strong>e din interiorul întreprin<strong>de</strong>rii. Contribuţia<br />

logis<strong>ti</strong>cii în domeniul producţiei constă în asigurarea materi<strong>al</strong>elor, componentelor necesare <strong>de</strong>sfăşurării procesului<br />

<strong>de</strong> producţie, în concordanţă cu programul <strong>de</strong> producţie stabilit (primire, <strong>de</strong>pozitare, stocare, manipulare,<br />

planificare a transporturilor şi a intrărilor <strong>de</strong> materi<strong>al</strong>e).<br />

Pentru orice întreprin<strong>de</strong>re, obţinerea unui avantaj compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>v pe piaţă presupune corelarea celor trei<br />

componente.<br />

În concluzie, logis<strong>ti</strong>ca nu este echiv<strong>al</strong>entul distribuţiei sau <strong>al</strong> distribuţiei fizice. Ea interacţionează cu<br />

distribuţia prin intermediul distribuţiei fizice.<br />

Tot mai multe întreprin<strong>de</strong>ri recunosc că logis<strong>ti</strong>ca este nu numai o variabilă operaţion<strong>al</strong>ă, ci are o poziţie<br />

unică, ce-i permite să coordoneze relaţiile dintre factorii ce influenţează, atât fluxul <strong>de</strong> bunuri şi servicii, cât şi cel <strong>de</strong><br />

informaţii. În condiţiile actu<strong>al</strong>e, întreprin<strong>de</strong>rile ş<strong>ti</strong>u că, pentru a reuşi într-o situaţie concurenţi<strong>al</strong>ă trebuie să<br />

abor<strong>de</strong>ze cu mai multă atenţie piaţa, să stabilească priorităţi, să <strong>al</strong>oce resursele cu cea mai mare stricteţe şi, uneori,<br />

să facă compromisuri care cer mult discernământ.<br />

Fiecare întreprin<strong>de</strong>re are propriile s<strong>al</strong>e meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> a spori eficienţa operaţiilor s<strong>al</strong>e logis<strong>ti</strong>ce. Michael<br />

Porter a folosit un instrument <strong>de</strong>numit lanţul v<strong>al</strong>orii, pentru a grupa cumpărătorii, furnizorii şi întreprin<strong>de</strong>rea pe<br />

ac<strong>ti</strong>vităţi dis<strong>ti</strong>ncte, dar inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte, care produc v<strong>al</strong>oare. Conceptul lanţului v<strong>al</strong>orii poate fi u<strong>ti</strong>lizat pentru a<br />

i<strong>de</strong>n<strong>ti</strong>fica sursele avantajului compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>v, în condiţiile creşterii concurenţei pe piaţă. Din teoria lanţului v<strong>al</strong>orii reiese<br />

rolul logis<strong>ti</strong>cii în cadrul întreprin<strong>de</strong>rii, ea cuprinzând două din cele cinci ac<strong>ti</strong>vităţi primare care adaugă v<strong>al</strong>oare<br />

produsului sau serviciului.<br />

Mediul concurenţi<strong>al</strong> obligă, din ce în ce mai mult, întreprin<strong>de</strong>rile să examineze, restructureze şi<br />

redirecţioneze ac<strong>ti</strong>vităţile pentru a obţine avantajul compe<strong>ti</strong><strong>ti</strong>v. Logis<strong>ti</strong>ca, prin ac<strong>ti</strong>vităţile s<strong>al</strong>e, poate fi vit<strong>al</strong>ă în<br />

crearea unui astfel <strong>de</strong> avantaj. Ea poate influenţa pozi<strong>ti</strong>v cota <strong>de</strong> piaţă şi rentabilitatea întreprin<strong>de</strong>rii, numai dacă<br />

este privită ca o resursă strategică şi nu doar ca o ac<strong>ti</strong>vitate.<br />

Bibliografie:<br />

C.Florescu, coord. – Marke<strong>ti</strong>ng, Editura Marketer, Bucureş<strong>ti</strong>, 1992.<br />

J. L. Gattorna – Managementul logis<strong>ti</strong>cii şi distribuţiei, Editura<br />

Teora,Bucureş<strong>ti</strong>, 1999.<br />

Ph. Kotler – Managementul marke<strong>ti</strong>ngului, Editura Teora, Bucureş<strong>ti</strong>,<br />

1998.<br />

69

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!