.DEPISTAREA COPIILOR CU MANIFESTARI DE HIPOACUZIEN. D. Smatko, IPC al AIFRE general cunoscut ca o tulburare neinsemnata de auz poate provoca abateri indezvoltare. De aceea e nevoie sa se examineze auzul tuturor copiilor, mai ales al celor cu riscde hipoacuzie si surditate si al celor cu intirzieri in dezvoltare. Odata suspectat de pierdereaauzului, copilul trebuie trimis la o institutie medicala specializata pentru o diagnosticarediferentiata aprofundata a functiei sale auditive. In Rusia functioneaza in prezent peste 200 deasemenea institutii – cabinete (sectii, centre) surdologopedice – in toate centrele republicane,de tinut, regionale si in multe dintre orasele mari ale tarii.Auzul sugarilor poate fi controlat cu ajutorul metodei „probelor cu mazare”(1). Pentru examen e nevoie de patru borcanase de masa plastica. O treime din volumul a treiborcanase se umple in felul urmator: primul – cu mazare necuratata, care, la agitare, creeazaun sunet cu intensitatea de 70-80 decibeli; al doilea – cu hrisca (intensitatea sunetului – 50-60decibeli, al treilea – cu gris (intensitatea sunetului – 30-40 decibeli). Al patrulea borcanasramine gol.Micutul sta pe o masuta sau in bratele mamei. Persoana care-l examineaza – in fatacopilului, ca sa observe reactiile acestuia la stimulii sonori. Examinatorul agita borcanasele lao distanta de 20-30 centimetri de urechea dreapta si de urechea stinga a micutului, tinind, perind, intr-o mina borcanasele cu crupe (in ordinea gris hrisca mazare), iar in cealalta –borcanasul gol. Miscarile miinilor trebuie sa fie simetrice. Pentru controlarea urechii a doua,borcanasul gol se ia in mina cealalta si se repeta procedura. Examinatorul observa reactiile deorientare neconditionate ale copilului la semnalul sonor: incremeneste, isi activizeazamiscarile, clipeste din ochi, cauta sursa sonora etc. Daca micutul reactioneaza clar la sunetulprodus de borcanasul cu gris si poate localiza sunetul, adica poate determina directia acestuia,nu mai e nevoie de celelalte probe (cu hrisca si mazare).Un copil de peste 4 luni cu auz normal are reflexe neconditionate de orientare la sunetulprodus de toate cele trei borcanase: cu gris, hrisca si mazare; el determina directia sunetului,adica intoarce capul (sau ochii) inspre borcanasul cu un continut sau altul. Pina la 4 luni,
micutul reactioneaza doar la sunetul borcanaselor cu hrisca si mazare, dar nu-l localizeaza; laaceasta virsta, el nu reactioneaza, de obicei, la sunetul borcanasului cu gris.Copilul trebuie examinat in cabinetul surdologic:– pina la 4 luni, daca nu reactioneaza la sunetul produs de borcanasele cu hrisca simazare (sau are o reactie neclara: ba da, ba nu);– dupa 4 luni, daca nu reactioneaza la sunetul produs de cel putin un borcanas, deexemplu de cel cu gris, sau nu poate localiza sursa sonora.Examinarea auzului cu ajutorul vorbiriiAuzul copilului care a insusit intr-o masura oarecare vorbirea trebuie controlat soptindui,de la o distanta de 6 metri, cuvinte bine cunoscute (2).Cele mai mari dificultati apar la examinarea copilului de 1-2 ani. Daca micutul vorbeste,i se poate controla auzul cu ajutorul unor exercitii ludice. Trebuie sa intrebam mai intii mamace cuvinte si fraze intelege copilul, cum numeste el insusi obiectele si actiunile. Punemjucariile in fata lui (o papusa, un iepuras, un ursulet, un catelus) si pronuntam in soapta frazede tipul: Arata ursuletul; Unde e catelusul?; Arata minutele papusii (sau gura, ochii); Unde ecoada catelusului? Mai intii frazele se pronunta linga copil, iar apoi de la o distanta de 6 metri(sau 3 metri, daca micutul sta cu spatele). Daca copilul nu indeplineste insarcinarile (saudenumirile cuvintelor, jucariilor) pronuntate in soapta, atunci insarcinarile (cuvintele) sepronunta cu voce obisnuita, colocviala, de la o distanta nu prea mare de el. In caz de succes,aceeasi fraza se pronunta in soapta de la 6 metri.Auzul copilului de peste 3 ani se controleaza cu ajutorul unor cuvinte bine cunoscute deel cu sunet de frecventa joasa sau inalta, de tipul celor propuse de L.V. Neiman (in 1954). Sefac doua liste a cite cinci cuvinte cu frecventa inalta si joasa. In timpul controlului, cuvinteledin fiecare lista se rostesc in ordine intimplatoare.Examinatorul se instaleaza in dreapta sau in stinga copilului. Urechea neexaminata seastupa cu un tampon de vata inmuiata cu un unguent, de exemplu cu vaselina.Examinatorul ii spune copilului sa repete cuvintele pe care le va sopti. Primele douacuvinte se pronunta linga copil, iar apoi de la 6 metri (sau de la 3 metri, daca micutul sta cuspatele). Copilul poate sa se incapatineze ori sa se jeneze si sa nu vrea sa repete cuvintele. Inacest caz, i se propune sa arate desenele respective, care se plaseaza pe masa din fata sa. Dacamicutul n-a inteles cuvintul rostit in soapta, acesta se repeta cu voce colocviala, iar apoi in
- Page 2 and 3:
EDUCATIE PENTRU TOTI:MODERNIZAREA P
- Page 4 and 5:
CuprinsI. INVATAMINTUL INTEGRAT…
- Page 6 and 7:
I. INVATAMINTUL INTEGRATCONCEPTIA E
- Page 8 and 9:
17. Pe linga instruirea integrata a
- Page 10 and 11:
1 Termenul "copii cu cerinte educat
- Page 12 and 13:
copiilor care invata in scolile-int
- Page 14 and 15:
organizarea instruirii si educatiei
- Page 16 and 17:
Orientativ, la inceputul anului 200
- Page 18 and 19:
- prenatala - in uterul matern (cin
- Page 20 and 21:
copilului fata de lumea inconjurato
- Page 22 and 23:
DIN EXPERIENTA INSTRUIRII INTEGRATE
- Page 24 and 25:
si asta nu atit din cauza vorbirii
- Page 26 and 27:
mai complexa decit componenta grupe
- Page 28 and 29:
ale investigatiilor stiintifice ale
- Page 30 and 31:
In cadrul acestui sistem asistenta
- Page 32 and 33:
Academiei Invatamintului din Federa
- Page 35 and 36:
In scopul crearii conditiilor pentr
- Page 37 and 38:
- la Facultatea de Psihologie a Uni
- Page 39 and 40:
enefica a acesteia. Bazindu-se pe m
- Page 41 and 42:
Tabelul 2. Cauzele pierderii vederi
- Page 43 and 44:
insuficienta cerebelara si retinere
- Page 45 and 46:
III.Grupa copiilor surzi si hipoacu
- Page 47 and 48:
flegmatic, delicat si foarte precau
- Page 49 and 50:
Dupa cum se stie, unul dintre fenom
- Page 51 and 52: personalitatii in devenire, ale inc
- Page 53 and 54: lor de cerinte. Asemenea mame mai m
- Page 55 and 56: • etapa a opta - tutelarea social
- Page 57 and 58: interventiile directe in procesul c
- Page 59 and 60: aratat ca studierea psihopedagogica
- Page 61 and 62: c) folosirea obiectelor-substitut;d
- Page 63 and 64: Metodica data a permis stabilirea n
- Page 65 and 66: proxima. Aceasta imagine deplina a
- Page 67 and 68: Notiunea de virsta se determina pri
- Page 69 and 70: pretinzind mai multa atentie din pa
- Page 71 and 72: In ultimii ani a fost remarcata cre
- Page 73 and 74: • Supravegherea dinamica si de du
- Page 75 and 76: capul copilului spre jucaria numita
- Page 77 and 78: pozitii (culcat pe burta, pe spate,
- Page 79 and 80: pozitii: culcat, asezat, in picioar
- Page 81 and 82: virsta de 0-3 ani” (E. O. Smirnov
- Page 83 and 84: DEPISTAREA SI CORECTIA PRECOCE A DE
- Page 85 and 86: aspuns la necesitatile practicii di
- Page 87 and 88: dereglari. In Raport se spune ca 38
- Page 89 and 90: eficienta unei asemenea munci. Ca r
- Page 91 and 92: familiilor lor. Aceasta veriga este
- Page 93 and 94: - productia vocala prelingvistica (
- Page 95 and 96: copii, la centrele de reabilitare,
- Page 97 and 98: de invatamint prescolar general pe
- Page 99 and 100: - asistenta speciala de dezvoltare
- Page 101: timpurie. Actualmente in Rusia are