Untitled

Metodica data a permis stabilirea nivelului individual de dezvoltare a fiecaruicopil pe toate liniile de dezvoltare. Particularitatile dezvoltarii psihofizice a copiilorneauzitori s-au manifestat in faptul ca nivelul dezvoltarii sociale, cognitive si fizice sicel al activitatii obiectual-ludice putea sa corespunda sau sa fie mai jos decit norma devirsta, iar in ceea ce priveste dezvoltarea fizica unii dintre ei chiar ii intreceau pesemenii auzitori. Ritmuri avansate de dezvoltare au fost consemnate, de regula, la copiiidin parinti neauzitori.Mai frecvent, copiii neauzitori ramineau in urma cu activitatea obiectual-ludica,ceea ce a fost observat si anterior (A. A. Vengher, G. L. Vigodskaia, E. I. Leongard,1972). Daca la marea majoritate a copiilor auzitori (72%) nivelul de dezvoltare aactivitatii obiectual-ludice corespundea virstei, la aproximativ acelasi numar de copiisurzi si hipoacuzici (76%) acesta era sub norma de virsta.Copiii neauzitori ramineau mult in urma semenilor fara probleme auditive si indezvoltarea fizica si sociala. Numai la jumatate dintre copiii surzi si hipoacuziciindicatorii respectivi corespundeau normei de virsta. Toti copiii neauzitori careprezentau si intirzieri in dezvoltarea fizica se caracterizau prin miscari incetinite si________________________________________³Dupa clasificarea audiologo-pedagogica a lui L.V. Neiman.stingace, incordare si dificultati de echilibru, lucruri mentionate si anterior decercetatori (G. V. Trofimova, 1976).Cele mai apropiate rezultate intre copiii cu auz normal si cei cu auz dereglat aufost remarcate in dezvoltarea cognitiva, nivelul careia corespundea normei de virsta la76% din copiii auzitori si la tot atitia copii cu probleme de auz. Totodata, o treime dincopiii auzitori (32%) si un sfert din cei surzi si hipoacuzici (24%) devansau indicatoriiprevazuti pentru virsta respectiva. E de mentionat si faptul ca la copiii cu problemeauditive, dar cu un nivel cognitiv apreciat de noi drept corespunzator virstei au fostdepistate particularitati individuale si specifice semnificative. Astfel, in timpulexaminarii, ei aveau nevoie de ajutor mult mai des decit copiii auzitori si prezentaudificultati de coordonare vizual-motorie si de miscare digitala orientata.In urma examinarii pedagogice a fost precizata starea auditiva a copiilor. La 5dintre ei, cu diagnosticul de "hipoacuzie senzoriala bilaterala de gr. III" stabilit deCPMP, in temeiul datelor obtinute in timpul examinarii pedagogice si audiologiceulterioare s-a ajuns la concluzia ca e vorba de o pierdere mai mica a auzului (hipoacuziede gr. II).Metodica elaborata a permis stabilirea nivelului de dezvoltare verbala a fiecaruicopil neauzitor. Daca, potrivit concluziei CPMP, la majoritatea copiilor a fost observata"lipsa vorbirii" sau vocabular obiectual-lalalizat insusit, metodica propusa a permisdepistarea unor diferente individuale semnificative in nivelul de dezvoltare verbala - dela intelegerea vorbirii intr-o situatie special creata de selectare intuitiv-limitata siprezenta in vorbirea de sine statatoare a unor cuvinte si fraze scurte cu agramatismepina la neintelegerea vorbirii si prezenta in vorbirea de sine statatoare doar a strigatelorsi a reactiilor vocale. Dupa cum s-a mentionat deja (R.M. Boskis, 1963), nivelul dedezvoltare a vorbirii depinde de gradul de pierdere a auzului, de timpul in care s-aprodus si conditiile de educatie si instruire a copilului pina la inscrierea la o institutieprescolara speciala.Compararea nivelurilor dezvoltarii sociale, cognitive si fizice, precum si aactivitatii obiectual-ludice a fiecarui copil neauzitor examinat, ne-a permis stabilireavariantelor urmatoare de dezvoltare psihofizica: