10.07.2015 Views

Untitled

Untitled

Untitled

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

viitorului omulet. De regula, sprijinul psihologic acordat in aceasta perioada contribuie latrecerea cu bine a femeii prin toate treptele de dezvoltare a sindromului graviditatii.Alt aspect nelipsit de importanta, pe care vrem sa-l elucidam in acest context, estechestiunea organizarii activitatii psihoprofilactice cu femeile gravide, in special cu cele dingrupurile de risc social si medical. Din aceasta categorie fac parte viitoarele mame in virsta depina la 18 ani, femeile din familii neasigurate material si din asa-zisele familii vulnerabile,precum si femeile in a caror anamneza medicala sint anumite complicatii.Femeile din grupurile de risc social constituie azi o problema deosebita, legata de copiiiorfani social si de cei cu abateri in dezvoltare. Anual, in Rusia, circa 2,8 mii de femei nascpina la virsta de 15 ani; 13 mii – la 16 ani; 36,7 mii – la 17 ani. Copiii nascuti de mame caren-au atins virsta majoratului constituie in medie 3,8 la suta din numarul total al nounascutilor.In grupul familiilor incomplete cu mame minore se observa un nivel foarte inalt dedeprivare materna; circa 1% din toti nou-nascutii devin orfani din primele zile de viata,mamele renuntind la ei chiar din maternitate.Din al doilea grup de risc fac parte femeile cu anumite probleme de sanatate. Dupa cums-a mentionat mai inainte, sanatatea mamei in general, iar in timpul sarcinii in special, are oinfluenta semnificativa asupra nivelului de bunastare fizica si psihica a copilului. Printrefactorii de risc se numara anomaliile genetice, bolile infectioase si cronice ale mamei,complicatiile din timpul graviditatii etc.Astfel, munca profilactica si sociala printre femeile din grupurile de risc medical sisocial poate rezolva concomitent doua sarcini: reducerea numarului de orfani sociali sidiminuarea invalidizarii infantile. Activitatea psihosociala si sprijinul psihologic acordatfemeilor gravide constituie, intr-un anumit sens, o profilaxie a complicatiilor din perioadapostnatala, contribuind si la reducerea numarului de orfani sociali, motive din care e de doritsa fie extinsa cit mai mult.Sprijinul psihosocial acordat copiilor de virsta timpurie si familiilor acestoraNecesitatea masurilor de diagnosticare si corectie precoce a abaterilor de dezvoltare lacopii e legata de situatia demografica din tara, caracterizata nu doar prin scaderea generala anatalitatii, ci si prin scaderea progresiva a ratei copiilor nascuti sanatosi, maturi din punct devedere fiziologic, prin cresterea numarului de nasteri complicate si al tulburarilor dedezvoltare de geneza congenitala si/sau perinatala. Conform datelor unor investigatii speciale,rata nou-nascutilor sanatosi s-a micsorat in ultimii 7 ani de la 48,3% la 26,5%. Astazi pina la80% din nou-nascuti sint imaturi din punct de vedere fiziologic, circa 70% au encefalopatie, lipsa unei corectii oportune conducind la aparitia ulterioara a tulburarilor stabile. Devierileprimare de dezvoltare provoaca excluderea copilului din mediul social si cultural, legatura sacu societatea si cultura, ca izvor de dezvoltare, fiind incalcata in mod grosolan. La fel degrosolan, in etapele cele mai timpurii, este incalcata si legatura dintre parinti si copil, deoarecepurtatorul adult de cultura nu stie cum sa comunice cu copilul-problema, cum sa-i transmitaexperienta sociala pe care semenul sau cu dezvoltare normala si-o insuseste de la sine, nu prinmijloace, metode si cai de invatare specifice, suplimentare, special organizate.Potrivit Raportului de Stat pe 1994 „Situatia copiilor in Federatia Rusa (1993)”,tulburarile psihoneurologice sint una dintre cauzele principale ale invaliditatii infantile.Examinarile copiilor de virsta timpurie au aratat ca cel mai frecvent intilnite sint tulburarile devorbire – 50,5% si tulburarile sferei emotional-volitive – 29,2%. Tot mai des se punediagnosticul „autism infantil precoce” – 12,3%; tulburari de comportament si de atentie –7,7%; hiperfatigabilitate si epuizare a proceselor nervoase – 9,2% (Z.M. Dunaeva, L.I.Rosteagailova, 1999). Cu toate acestea, lipseste depistarea oportuna a copiilor cu asemenea

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!