Insemnari iesene nr. 5 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

merge singur\; ea se `n so]e[te cu denigrarea [i ura popoarelorstr\ine. Se fac `n timpul de fa]\ `n Italia dezl\n]uiri de for]e permiante,cari cu cât vor fi mai pu ter nice, cu atât vor fi mai peri -culoase pen tru Italia ea `ns\[i. Dac\ se continu\ zeificarea ro -man\ (cu exponentul s\u D. Mussolini) [i se cultiv\ mai depar teHassenlied-ul italian, vom asista mâne ([i dac\ c\ chiar noi, ur -ma[ii no[tri direc]i) la o nou\ sf\râmare de imperiu, sub ca re seva `ngropa noua trufie agresiv\ [i alte cântece de la mentare [i debocet `mpotriva nedrept\]ilor f\ cute Italiei se vor auzi: cum suntcele germane de azi.Nu se poate construi nimic pe ur\ [i nici pe ador\ri pu erile.Omul a `nceput s\ construiasc\ societ\]i [i a[ez\ri du rabile nu -mai atunci când a `nceput s\ reflecteze [i când [i-a potolit for]elepermiante, printr-o echilibrare continu\ a lor. S\ fi venit oaretimpul unei `ntoar ceri la s\lb\ticia primitiv\, când rezolv\rile sef\ceau pe baza for]elor permiante: dinte contra dinte?Noi `nc\ mai sper\m c\ nu.Aleksandr Liamkin:Însemn\ri­ie[ene(~nsemn\ri ie[ene, anul II, nr. 7, 1 aprilie 1937)B\iatul (desen)Gr. T. PopaSadoveanu [i„~nsemn\ri ie[ene“Dup\ un timp de agonie, Via]a Româneasc\, care, de fapt,`n cetase de a mai fi ceea ce fusese, s-a mutat la Bucu re[ti [i Ia[uls-a v\zut deodat\ lipsit de orice r\sunet `n Ro mânia `ntregit\.No ile pro vincii preocupau pe to]i condu c\torii `ntr-un spirit bunori r\u, dar `i preocupau; iar mai presus de toate, o vertiginoas\mi[ care de con centrare `n gr\m\dea totul la Bucure[ti, sec\tu -indu-se puterile caracte ris tice ale provinciei. ~n aceast\ mi[carenechib zu it\, nimeni nu se l\sa impresionat de faptul c\ glasul u -nui vechi centru de cultur\ – cum este Ia[ul – se stingea `ncet,`n cet. Toate in stitu]iile ie[ene `ncepuser\, `ndat\ dup\ r\zboi, s\decad\, [i mai ales Universitatea. Neglijen]a cea mai condam na -bil\ o `nso]ea `n toat\ activitatea ei. ~n loc s\ se `nt\ reasc\ aceas -t\ `nalt\ institu]ie, pentru a servi la unificarea na]ional\ a trei ra -muri de moldoveni, ea a fost p\r\sit\ [i l\sat\ `n stare de in fe -rioritate pentru a nu-[i mai putea `ndeplini rolul s\u istoric.Ora[ul `ntreg a fost de ase meni neglijat `n toate ne voile lui [ipeste el doar ruina dac\ mai putea pune st\pâni re. Ia[ul, des -fundat de toat\ arma ta ]\rii [i de via ]a refugiului, r\m\sese acums\ se refac\ prin propriile sale pu teri – ceea ce `nsemna o ade -v\ rat\ imposibilitate.Aceast\ nefericit\ situa]ie – la care se mai ad\uga [i ironiaca pi talei, care g\sea c\ Ia[ul prea decade – era sim]it\ vag dein telec tua litatea Ia[ului, care a [i `ncercat s\ reac ]io ne ze `n dou\rânduri dup\ r\zboi: `ntâi, constituind asocia]ia Prop\[irea Ia[u -lui, [i a do ua oar\ – constituind asocia]ia Pri etenii Universit\]ii.Aceste re ac]iuni au a vut de scop, pe de o parte, s\ trezeasc\ a -ten]ia auto ri t\]ilor centrale asupra pier derii pe care ]ara `ntrea -g\ va suferi-o da c\ decade Ia[ul [i, pe de alt\ parte, s\ puie laun loc e nergiile a ces tui ora[, pen tru a crea din nou ceva durabil,folositor ]\rii `ntregi.Se `n]elege c\ ceea ce se impunea s\ fie creat `n pri mul rândera o mare revist\ literar\ [i [tiin]ific\, prin aju torul c\ reia cuvân -tul Ia[ului s\ fie iar ascultat. A[a s-a a juns la cre a rea revistei noas -tre, dar numai dup\ ce aproa pe doi ani s-a discutat mereu [is-au pro pus tot felul de idei `n leg\tur\ cu o editare de revist\.~ntr-adev\r, prima adunare a scriitorilor [i publici[tilor hot\râ]is\ scoat\ la Ia[i o revist\ care s\ um ple golul l\sat de Via]a Ro -mâ neas c\, s-a ]inut la 9 noiem brie 1934 [i Insemn\rile ie[eneau ap\rut la 1 ianuarie 1936. ~n toat\ aceast\ lun g\ perioad\Gr. T. Popa 120 ∙ Gr. T. Popa 1209