Insemnari iesene nr. 5 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

cave canem · cave canem · cavcurs totu[i sub bun\ voin]a lui con stant\ […].Era, pen tru genera]ia mea (Elia de, Cioran,Eugen Io nes cu, Comarnescu, Ma noliu) […],un om de cultur\ stra niu, extraordinar în -tr-un sens, dar de o susceptibili tate care-l sc\ -dea uneori în ochii no[tri. L-am admi rat c\n-a ]inut defel la «carier\» (a refu zat din ti -nere]e asisten]a oferit\ de P. P. Negules cu),dar – cu ex cep]ia lui Eliade poate – amfost nedu me ri]i de natura sa protei c\, sortit\s\-l duc\ pân\ la a face cronic\ sporti v\.Personal spuneam despre el, între prie -teni, c\ este atât de inteligent încât poatesimula orice, luând dup\ voie chipul de ma -re clas\ al poetului, al romancierului, al e -seistului, al filozofului, al matematicia nului[i al vizionarului. Ca s\ vede]i cât de depar -te mergea nesiguran]a judec\]ii [i re]i ne -rea noastr\ în ce-l privea, v\ voi spu ne c\ne-am îndoit de existen]a manuscri sului fi -lozofic depus la Vatican. Cu atât mai fericitsunt acum s\ aflu c\ manuscrisul e xist\ [ic\ va ap\rea. Voi fi, sper, printre primiicare s\ încerce a face dreptate aces tei cre -a]ii, de prim ordin, cred. Abia mai târziui-am putut aprecia opera, iar ast\zi m\ te -rori zeaz\ gândul c\ n-am avut la timp în -]elesul ei [i nici n-am beneficiat îndeajunsde contactul intelectual cu omul extraordi -nar – [i perfect accesibil, spre deosebire deun C\linescu – ce era. Nu sunt defel mândrude scrisorile me le […]. M\ resemnez s\apar a[a cum mi-a fost dat: drept oarecumlamentabilul co respondent al cuiva c\ruiai-a lipsit pu ]in de tot (nici ast\zi n-a[ puteaspune ce anu me) spre a fi un geniu.”Iat\ [i scrisorile lui Noica adresate luiCamil, [i sesizez evolu]ia formulelor de a -dresare: prima – „Mult stimate domnuleCamil Petrescu”, a doua – „Stimate domnuleCamil Petrescu” [i ultima – „Prea iubitedomnu le Camil Petrescu”! În cea din -tâi (30 decembrie 1937, Si naia, Vila Wen -dy) Noi ca scria: „V\ exprim […] calde mul -]umiri pentru invita]ia ce mi-a]i f\cut de aasista la pre mi era Su flete tari. Din nefericirenu e ram liber în seara aceea [i nici înalt rând nu am v\ zut piesa. O voi vedea to -Aleksandr Liamkin:tu[i nea p\rat du p\ vacan]\, când vin dinnou în Bucure[ti. […]. A[t ept cu mult inte -res apari]ia «te zii» dvoastr\. Nu v-am urm\ -rit, poate, în absolut tot ce a]i scris, dar v\p\s trez o covâr [i toare admi ra]ie [i sunt sur -prins s\ v\d cum pute]i fi deo po triv\ de bi -ne om de cul tur\ în sensul cel mai larg [i omde specialitate în sensul cel mai riguros”.A doua scrisoare este data t\ 25 ianuarie1938, Sinaia, Vi la Wendy: „de[i m\întorc pes te câteva zile în capital\ – undenu am întârziat rândul tre cut de cât pentruStare de spirit (desen)pl\cerea de a v\ ve dea piesa –, m\ gr\ -besc s\ v\ mul]umesc pentru toat\ simpatiace mi-a]i ar\tat [i cu a cest pri lej. Amurm\rit piesa cu un inte res care nu eranu mai cel obi[nuit fa]\ de orice produs aldvoastr\: cu interesul unuia ca re crede înteatru [i ar fi fericit s\ poat\ [i el scrie când -va o pie s\ de nivelul ce lor scri se de dvoas -tr\. Am admirat în Suflete tari si guran]atehnic\, deasupra oric\ ror însu[iri. Adân -ci mea teme lor, inteligen]a detaliilor nu pu -teau fi o surpriz\ pentru cineva care cu -30Însemn\ri­ie[ene