dramaturgic\, întocmai ca în celelalte do -u\ comedii. Numai c\, de data aceasta,[tim, din textul lui Caragiale, c\ povestireaacelei istorii, împiedicat\, cum tocmai v\-zur\m, o dat\, de citirea textului de ziar,prin care se instituie regimul fic]ionar aldramei, mai este amânat\ o dat\ de unmic incident introdus de cel care poves -te[te; este rapelul la familia lui numeroas\[i la mica lui remunera]ie, sintetizat în ce -lebra formul\: Famelie mare, renume ra -]ie mic\, dup\ buget…Ar fi de f\cut, aici, cel pu]in dou\ observa]ii:mai întâi c\, prin înse[i cuvintelepe care le-am citat, se face o deosebire încadrul remunera]iei, al veniturilor poli]aiului;ar fi, deci, unele dup\ buget [i altele înafara lui, cum s-ar spune ast\zi, unele scrip -tice, altele nescriptice. {tim, îns\, ce valoa -re are tot ce este, urmeaz\ ori poate s\fie scris, în teatrul lui Caragiale; scriptura -li tatea ca atare introduce sensuri puternice,avertizeaz\ asupra semnifica]iilor sauraporturilor majore, de felul celor dintrediferite niveluri de realitate. În cazul de fa -]\, avertizarea despre diferen]a dintre veni -tul scris [i cel nescris al lui Pristanda poates\ fie semnalul c\ ne afl\m la o r\spântie,de unde se pot deschide dou\ drumuri,dou\ perspective: una spre domeniul rea -lului, eventual, cel consemnat [i identificatprin scris, cealalt\ spre cel al fic]iunii, pecare scrisul nu-l legitimeaz\ ca real. Darnu numai atât; cel de al doilea am\nuntcare poate s\ ne re]in\ aten]ia este acelac\ povestirea lui Pristanda nu se face, cums-ar zice, în nume propriu, c\ el citeaz\,în relatarea sa, de fapt, cuvintele altcuiva:„Mai roag\-te [i tu de domnul prefectulca s\-]i mai m\reasc\ leafa, c\ te pr\ p\ -de[ti de tot!…”, [i c\ acest altcineva estetocmai so]ia lui: nevast\-mea zice… Dar[tim ce sunt femeile, so]iile mai ales, înteatrul lui Caragiale: st\pânele domeniuluireal, ale fic]iunii zero; ceea ce este cazul [iaici: nu conteaz\ c\ nu apare direct în sce -n\, cum nu ap\ruse, de fapt, direct, nici Ta -che Pantofarul, în O noapte furtunoas\;Aleksandr Liamkin:nu conteaz\ c\ pare a fi o femeie umil\ [inec\jit\, mam\ a nou\ copii… Madam Pri -standa împ\r\]e[te, în felul ei, asupra unuidomeniu [i, prin aceast\ func]ie, este u<strong>nr</strong>eper, un indicator de realitate [i de realism.TrioDar incidentele care întârzie poves ti -rea istoriei de asear\, despre care a[tep -t\m, cu pe cât\ ner\bdare tot atâta îndrep -t\]ire, s\ înceap\ a toarce firul dramei, s\-ielibereze puterile latente, nu se încheiemeseria de a citi · meseria de aÎnsemn\ri ie[ene63
meseria de a citi · meseria de aaici; discu]ia despre remunera]ia poli]aiului,care amorseaz\ limpede raportul întredou\ niveluri de realitate, continu\ cu numai pu]in celebra num\r\toare a steagu -ri lor; cine n-o [tie? Dou\ la prefectur\…Dou\ pe pia]a lui 11 Fevruarie… Dou\ laprim\rie… Este cât se poate de evident c\,având fiecare grup de personaje num\ r\ -Aleksandr Liamkin:toarea lui, fiecare num\r\, de fapt alt ceva:conu F\nic\ [i coana Joi]ica num\ - r\, î<strong>nr</strong>ealitate, steagurile reale, pe când Pristan -da num\r\, tot în realitate, stea gu rile ficti -ve. Dar poli]aiul, care face parte din uni -versul comediei lui Caragiale, chiar esteunul din elementele lui func]ionale celemai eficiente, nu se poate s\ nu-i cu noas -C\p\]ân\ (desen)c\ regulile; tocmai de aceea, [tiind el asu -pra ce [i în numele cui domne[te o so ]ie,o cocoan\, în acest univers, legitima rea fic -]iunii (lui) ca real nu o a[teapt\ de la alt ci -neva decât de la coana Joi]ica: Îmi parer\u! Tocmai coana Joi]ica, tocmai dumneei,care de!… s\ ne a[tept\m de la dum -neei la o protec]ie…Deci înc\ un semnal al coexisten]ei, alraportului de simultaneitate între real [ifictiv, între fic]iunea de grad 0 [i fic]iunealegitimat\ dramaturgic ca fic]iune; înc\unul, dar nu ultimul, din preliminariile piesei.Pentru c\ urmeaz\, în fine, ajunge larând, dup\ atâtea amân\ri care au pre g\ -tit-o cu atâta grij\ dramaturgic\, ridicân -du-i, în acest fel, pre]ul specific, urmeaz\,în fine, povestirea lui Pristanda, istoria deasear\: Asear\ pe la zece [i jum\tate, m\duc acas\, îmbuc ceva [i m\ dau a[a pe-oparte s\ a]ipesc numai un minu]el, c\ e -ram pr\p\dit de ostenit de la foc. Nevas -ta zice, pardon: «Dezbrac\-te, Ghi]\ [i teculc\». Eu, nu; eu, la datorie, coane F\ -nic\, zi [i noapte la datorie. A[a, m\ scolcam pe la dou\spce f\r\ un sfert, [i,pardon, m\ dezbrac de mondir, sco] chi -piul, m\-mbrac ]ivile[te [i plec… la da -to rie, coane F\nic\. Pân\ s\ plec se f\ cusevreo unul dup\ dou\spce. O iau prindosul prim\riei, [i apuc pe maidan ca s\ies la bariera «Unirii». Când dau s\ trecmaidanul, v\z lumin\ la ferestrele de dindos ale lui d. Nae Ca]avencu, [i fe res tre -le vrai[te. Ulucile înalte… dac\ te sui peuluci, po]i intra pe fereastr\ în cas\. Eu,cu gândul la datorie, ce-mi d\ în gândideea? Zic: ia s\ mai ciupim noi ceva dela onorabilul, c\ nu stric\… [i bi ni[or, cao pisic\, m\ sui pe uluci [i m\ pui s-ascult:auzeam [i vedeam cum v-auz [i m-a -uzi]i, coane F\nic\, [ti]i ca la teatru.Ce este important, adic\ semnificativ,în aceast\ prea cunoscut\ povestire? Lu -ându-le pe rând, în ordinea în care le comunic\textul: faptul c\ toate întâmpl\rileurmeaz\, decurg dintr-un moment în cares-au schimbat rapid, între ele, regimul de64Însemn\ri ie[ene
- Page 8:
Gr. T. Popa 120 ∙ Gr. T. Popa 120
- Page 11 and 12:
merge singur\; ea se `n so]e[te cu
- Page 13 and 14:
Astfel, la 23 noiembrie 1934, Sadov
- Page 15 and 16: Aleksandr Liamkin:Atunci Sadoveanu,
- Page 17: duri liliputane mereu. Nu vreau s\
- Page 20: oasca şi barza · broasca şisemio
- Page 23 and 24: Am ame]i-o. Mut obiecteVreau s\ fac
- Page 25: Aleksandr Liamkin: Master T.Însemn
- Page 28 and 29: mişcarea ideilor · mişcarea idtr
- Page 30 and 31: cave canem · cave canem · cav28An
- Page 32 and 33: cave canem · cave canem · cavcurs
- Page 34 and 35: ursa ideilor economice · burs32Tib
- Page 36 and 37: ursa ideilor economice · bursrii e
- Page 38 and 39: ursa ideilor economice · burs[i vi
- Page 40 and 41: historia magistra vitae ∙ histori
- Page 42 and 43: historia magistra vitae ∙ histori
- Page 44 and 45: historia magistra vitae ∙ histori
- Page 46 and 47: pensula şi dalta · pensula şi da
- Page 48 and 49: pensula şi dalta · pensula şi da
- Page 50 and 51: 48Simona ModreanuLocuri [i nelocuri
- Page 52 and 53: 50cente inedite: „Se reveleaz\ as
- Page 54 and 55: controverse ∙ controverse ∙ co5
- Page 56 and 57: controverse ∙ controverse ∙ cof
- Page 58 and 59: controverse ∙ controverse ∙ coA
- Page 60 and 61: Strategia diziden]ei:A. E. Baconsky
- Page 62 and 63: del, ofer\ operele unor Belinski, C
- Page 64 and 65: Inventatorul supozitorului• Nimic
- Page 68 and 69: somn [i trezie al agentului narator
- Page 70 and 71: tra, de sigur, înzadar, cum-va, c
- Page 72 and 73: Aleksandr Liamkin:trecând-o prin f
- Page 74 and 75: mai pierdut din ea, mai [i câ[ti g
- Page 76 and 77: dup\ ce va termina facultatea. La T
- Page 78 and 79: ne, de costume. Iar recep]ionerul e
- Page 80 and 81: venera]ie în sufletul meu, pentru
- Page 82 and 83: de c\tre to]i preo]ii, stare]ii, eg
- Page 84 and 85: Gr. T. PopaStarea trecut\[i actual\
- Page 86 and 87: t\, redus\ la câteva ore de curs e
- Page 88 and 89: Am explicat `n capitolul 5 de unde
- Page 90 and 91: Num\r ilustrat cu reproduceri dup\