Insemnari iesene nr. 5 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

More documents

Recommendations

Info

ursa ideilor economice · burs[i viitorul în prezent. A cest a gent econo -mic pune în lumin\ natu ra puterii, a insti -tu]iilor, în modul cel mai real cu pu tin]\.El este meta-social, este toposul în su[i alemancip\riii individului [i comuni t\ ]ilor.Spiritul comunitar e patronat de arheti -pul femininului, cel mai seduc\tor [i, proba -bil, apt s\ controleze corpul social. El este,în acela[i timp, cel mai familiar de mocra -]iei, poart\ amintirea primei a[ez\ri a omu -lui în istorie, în primele comunit\]i, pre cum[i a primei revolu]ii feminine: a gri cultura.Ideologiile sunt – dimpotriv\ - mituri confiscatede arhetipul masculin, mi turi ra]ionalizate,aservite puterii. Ideologiile se nasccând actorii economici [i sociali decid s\devin\ regizori. De fapt, ei devin prizonie -rii unui alt mit incon [ti ent, în afa ra voin]ei[i con[tiin]ei lor. Din tr-un astfel de prizo -nierat arhetipal nu poa te sc\pa nimeni,decât printr-o revolu]ie treimic\. Cei carenu se învrednicesc spre taina Tre imii, r\ mânsubjugate dualismelor de toate felu ri le.Mitul, revelator al incon[tientuluiMitul e revelatorul nonvoin]ei [i non -ra ]iunii omului [i comunit\]ilor. Prin el, istoriadevine suportabil\, el amortizeaz\a sediul timpului, capteaz\ pulsiunile in -con [tientului [i transform\ istoria în „ordi-ne natural\”, ca ordine divin\ transpus\social, Anistoric, nonobiectiv [i universal,mitul fondeaz\ universaliile culturii [i traduceecumenismul gândirii simbolice dinvastul t\rîm al incon[tientului, unde se afl\partea noastr\ mai bun\, matrice protegu -itoare [i inspiratoare totodat\. Performan -]a economic\ se bazeaz\, în primul rândpe virtu]ile psihice ale omului. Acestea suntforme de capital. Gândirea simbolic\ seocup\ cu tiparele în care economia se a -[eaz\, înl\untrul c\rora evenimentele sedistribuie [i se redistribuie ca atrase de unmagnetism natural.Similitudinile dintre ciclurile economi -ce ale comunit\]ilor, sincronismul desco pe -ririlor [i evolu]ia artelor indic\ o com plicitatefreatic\ în subteranul comunit\]ilorumane, existen]a unui calendar comun alspeciei umane [i prezen]a lucr\toare aleunor arhetipuri ale imaginarului colectiv.În spatele istoriei vizibile exist\ o întreag\metastructur\ care ordoneaz\, pune totulîn armonie [i în continuitate sau în sincro -nicitate, imprimând totodat\ lucrurilor dela suprafa]\ [i o direc]ie de mi[care. Ideile,proiectele sunt, mai întâi, crea]ii spontaneale psihicului incon[tient, sc\pând contro -lului voin]ei. Sunt natur\ pur\. Indic\ a -dev\rul, în acord cu natura noastr\ pro fund\,perfect\ ca un num\r nescris, atuncicând con[tiin]a noastr\ s-a îndep\rtat preatare de fundamentele sale [i astfel a ajunsîntr-un impas.Miticul este reflec]ia psihologicului dincolode nivelul personal. Blocarea sau interzicereamitului se poate l\sa cu dauneteribile în existen]a comunit\]ilor, de lanevroze [i pîn\ la moartea biologic\ [i imploziesocial\ (vezi cazul comunismului).Ideologiile grefate pe structuri utopice (ca -zul nazismului) reprezint\ mituri confiscateprin for]\ [i aservite arhetipului masculin,puterii, for]ei [i violen]elor [i impuse comunit\]ilor,epocilor, indivizilor. Natura lorintolerant\ le atest\ devierea. Harta genomuluiuman cuprinde 3,2 miliarde decompu[i chimici, dintre care 99,99% suntidentici la to]i indivizii. Prin urmare, diversitateauman\ se desf\[oar\ în interiorulrestului de 0,01%. Iat\ unitatea! Iat\ „mi -na invizibil\”! Astfel, activitatea uman\ seordoneaz\, devenind inteligibil\ tuturor.Logodna con[tientului cuincon[tientul. Erotizarea rela]iei.H.-R. Patapievici atr\gea în mod co -rect aten]ia c\ ar trebui s\ consider\m tottimpul v\zutele [i nev\zutele, con[tientul[i incon[tientul împreun\, fiindc\ a[a semanifest\, ca într-o logodn\ a timpuluisferic cu cel liniar, ca într-un repetabil ciclual na[terilor [i distrugerilor al re-na[terilor[i re-formelor. Numai împreun\ putem in -tra în „eterna zi a opta” [i dobândi mij -loacele mântuirii, c\ci acesta este scopuloric\rei activit\]i umane.Psihizarea lumii, a celei economice înparticular poate oferi un r\spuns urgent[i vital angoaselor noastre, existen]ei noas -tre anxioase, provocate de teroarea timpu -lui liniar [i finit, de amintirile p\catului o riginar[i ale c\derii, de disperarea de a în -]elege credin]a etc. Se tr\ie[te mult mai li -ni[tit în eternitate. Se investe[te pe ter me -ne mai lungi [i se economise[te, comportamenteledevin mai ra]ionale. Doar subpovara efemerului e de în]eles ira]ionalismulisoriei, pathosul [i diversele sale parti -turi apocaliptice.Obscurum per obscurius.Psihizarea istoriei traduce recunoa[ te -rea emergen]ei principiului feminin într-olume internat\ într-un spa]iu concen tra -]io nar al unui alt arhetip. Omul se întoar -ce la sânul Mamei, al zei]ei, unde redes coper\iubirea, adev\ratul liant al universului.Este astfel recuperat omul religios, darîntr-o religiozitate transdoctrinar\, în ezoterismulreligiilor. Numim aceasta reconstituire,renovare, rena[tere a unei tradi]iila care particip\, în egal\ m\sur\, grecoromanii[i Biblia.Ea se bazeaz\ mult pe intui]ie, pe ima -ginar, pe simboluri, pe mituri [i arhetipuri,care r\spund unei necesit\]i responsabile[i au func]ia de dezv\luire a secretelor celemai intime ale fiin]ei. Aceasta p\trundespre Creator prin creatur\, în deplin\ armoniecu legile crea]iei, cu legile naturii.Lauda crea]iei este lauda Creatorului.Este o voca]ie a culturii noastre aceeade a c\uta dincolo de suprafa]a evenimen -telor semnifica]ii mai adânci [i ultime [i dea le exprima prin simboluri. Este visul luiGoethe de a zbura dincolo de imagine.În loc de concluziiDe fapt, linia de demarca]ie dintre my -thos [i logos este una imaginar\, ceea ceînseamn\ c\ putem vorbi f\r\ probleme36Însemn\ri ie[ene
Aleksandr Liamkin:Însemn\ri ie[eneJockerdespre logosul mitului. Istoria umanit\]iiîncepe cu logosul. Ea este un proiect al luiDumnezeu [i deci o tain\, o divin\ lucrarea Spiritului, ce ia forma unui destin cosmic.Aceasta e abordarea crea]ionist\ sautranscendentalist\, c\reia i se opune ceaevolu]ionist\, imanentist\. Logos [i Erosexprim\ cele dou\ abor d\ri ireconciliabi -le, sacrul [i profanul. Eu cred îns\ c\ celedou\ se întrep\trund în tr-o împreun\ lucrare.Nu mi se pare prea cutezant s\ spu -nem c\ Dumnezeu a creat [i evolu]ia, caîn metafizica hindus\.Dac\ istoria are un sens, atunci are [ieconomia unul. Ea este o teognoz\. Epui -zând c\ile cunoa[terii mundane, ra]ionale,sau constatând insuficien]a acestora, amîntreprins o încercare de explorare a in -con[tientului, ce poate fi cunoscut prinmi turi, prin simboluri [i arhetipuri. Incon -[tientul este o parte mai vast\ [i mai pu]incunoscut\, dar atot[tiutoare, a naturii noas -tre, ce are multe de oferit cunoa[terii îngeneral, [i celei economice în particular.Am propus astfel o psihizare a economiei,care ar putea explica multe mentalit\]i [icomportamente, generatoare pân\ la ur -m\ de fapte economice.Psihologia contri buie [i ea la economiamântuirii noastre.BIBLIOGRAFIE:Babe]i Coriolan, Istoria ca aren\ a dispu -tei arhetipale, Curtea Veche, Bucure[ti, 2007;Baciu Livia, Limbajul economic – dimensiunea con[tiin]ei [i comportamentului u -man, Economica, Bucure[ti, 2005Br\ilean Tiberiu, Gr\dinile lui Akademos,Junimea, Ia[i, 2005;Favier Jean, Iatoria banilor, Apari]ia omu -lui de afaceri în Evul Mediu, Artemis, Bucu -re[ti,, 2012;Henri Michel, Eu sunt Adev\rul, Deisis,Si biu, 2000;Manolescu Anca, Originile cre[tinismului,Polirom, Ia[i. 2002;Patapievici Hora-Roman, Discern\mântulmoderniz\rii. 7 conferin]e despre situa]ia defapt, Humanitas, Bucure[ti, 2004Sedlacek Tomas, Economia binelui [i a r\ -ului. În c\utarea sensului economic, de la Ghil -game[ la Wall Street, Publica, Bucure[ti, 2012;Smith Adam, Teoria sentimentelor mora -le, Publica, Bucure[ti, 2008;Veysse Jean Marie, Incon[tientul moder -nilor, Editura Trei, Bucure[ti, 2004;Eckart Tolle, Puterea prezentului, Trei,Bu cure[ti, 2007;Evdochimov Paul, Femeia [i mântuirealu mii, Christiana, Bucure[ti, 2004;bursa ideilor economice · burs37
Page 8: Gr. T. Popa 120 ∙ Gr. T. Popa 120
Page 11 and 12: merge singur\; ea se `n so]e[te cu
Page 13 and 14: Astfel, la 23 noiembrie 1934, Sadov
Page 15 and 16: Aleksandr Liamkin:Atunci Sadoveanu,
Page 17: duri liliputane mereu. Nu vreau s\
Page 20: oasca şi barza · broasca şisemio
Page 23 and 24: Am ame]i-o. Mut obiecteVreau s\ fac
Page 25: Aleksandr Liamkin: Master T.Însemn
Page 28 and 29: mişcarea ideilor · mişcarea idtr
Page 30 and 31: cave canem · cave canem · cav28An
Page 32 and 33: cave canem · cave canem · cavcurs
Page 34 and 35: ursa ideilor economice · burs32Tib
Page 36 and 37: ursa ideilor economice · bursrii e
Page 40 and 41: historia magistra vitae ∙ histori
Page 46 and 47: pensula şi dalta · pensula şi da
Page 48 and 49: pensula şi dalta · pensula şi da
Page 50 and 51: 48Simona ModreanuLocuri [i nelocuri
Page 52 and 53: 50cente inedite: „Se reveleaz\ as
Page 54 and 55: controverse ∙ controverse ∙ co5
Page 56 and 57: controverse ∙ controverse ∙ cof
Page 58 and 59: controverse ∙ controverse ∙ coA
Page 60 and 61: Strategia diziden]ei:A. E. Baconsky
Page 62 and 63: del, ofer\ operele unor Belinski, C
Page 64 and 65: Inventatorul supozitorului• Nimic
Page 66 and 67: dramaturgic\, întocmai ca în cele
Page 68 and 69: somn [i trezie al agentului narator
Page 70 and 71: tra, de sigur, înzadar, cum-va, c
Page 72 and 73: Aleksandr Liamkin:trecând-o prin f
Page 74 and 75: mai pierdut din ea, mai [i câ[ti g
Page 76 and 77: dup\ ce va termina facultatea. La T
Page 78 and 79: ne, de costume. Iar recep]ionerul e
Page 80 and 81: venera]ie în sufletul meu, pentru
Page 82 and 83: de c\tre to]i preo]ii, stare]ii, eg
Page 84 and 85: Gr. T. PopaStarea trecut\[i actual\
Page 86 and 87: t\, redus\ la câteva ore de curs e
Page 88 and 89:
Am explicat `n capitolul 5 de unde
Page 90 and 91:
Num\r ilustrat cu reproduceri dup\
show all

Insemnari iesene nr. 5 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?